18 C
Timișoara
luni 20 mai 2024

Cum se celebrează Paștele în regiunile României. Obiceiurile și tradițiile sunt extrem de diferite de la o provincie la alta

Paștele sau Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinității. O sărbătoare a luminii și a bucuriei, fiind un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie și de biserică.

Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori”, menționează cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, doctor în folclor.

Când preotul rostește „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul oferit fiind recunoaşterea tainei Învierii.  Momentul mirific când preotul spune „Veniţi de luaţi lumină” se resimte puternic în sufletele tuturor.

Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului”, mai spune etnograful.

Furatul toacei

Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, din cadrul Universității Politehnica București – Centrul Universitar Pitești, prezintă pe pagina sa de Facebook o parte dintre obiceiurilor moștenite de români din vremuri străvechi și care, încă, sunt păstrate cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului. Acestea variază în funcție de regiune.

Astfel, în Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfruptă atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. În cazul în care cei care au încercat să fure toaca au eșuat, atunci ei vor fi responsabili cu ospăţul.

Obiceiul „Tocacii” este unul dintre cele mai vechi tradiții din comunitățile din Munții Apuseni.

Stropitul fetelor

Unul dintre cele mai de notorietate obiceiuri, cunoscut sub numele de „stropit”, îl regăsim în zona Transilvaniei.

Potrivit acestui obicei, preluat de la maghiari, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, «ca să nu se veştejească». «Stropitul», este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie”, spune etnograful.

Junii Brașovului

Junii Braşovului, petrecerea care adună întreaga comunitate, reprezintă unul dintre cele mai bine păstrate obiceiuri din țară. Săptămâna Luminată aduce Junii în Brașov, fiind desfășurate mai multe manifestări.

Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de călușari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului”, susține Sorin Mazilescu.

Ca de fiecare dată, sărbătoarea junilor are loc în prima duminică după Sfintele Paști, (Duminica Tomii).

Sfințirea coşului pascal

În zona Câmpulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal.

În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie”, menționează etnograful.

Copiii anunță Învierea Domnului

În Maramureş, în zona Lăpuşului, în dimineața primei zi de Paşti, copiii, cu vârsta de până la 9 ani, merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului.

Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor «Sărbători fericite!». La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului”.

La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonac şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi special pentru împlinirea acestei tradiţii.

Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci”, mai spune etnograful.

Tradiții de Paște în unele zone din România

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţită).

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. „Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu”.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii.

O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Credințe și superstiții de Paște

Sorin Mazilescu, doctor în folclor, a relatat și câteva dintre cele mai întâlnite superstiții românești de Paște:

– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator;

– În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul;

–  Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări;

– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate;

– În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul;

– Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an;

– La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea;

– Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă;

– Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul;

– Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul;

– De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi;

– Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai;

– Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viata.

Sursa: https://adevarul.ro/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Între neo-marxism și neo-legionarism

În vâltoarea pricinuită de multiplele alegeri ce urmează să se consume pe parcursul acestui an, mi-a devenit tot mai clar faptul că, într-o importantă...

FOTO | „ESTETICA RĂTĂCIRII”, expoziția în cadrul căreia foștii elevi ai lui „Cici” devin maeștri. Vernisajul a atras zeci de curioși.

Sâmbătă, 18 aprilie, nu aveai loc să arunci un ac la Galeria Helios. Micul spațiu dedicat artei era plin de lume. Puteai vedea de-opotrivă...

Citește și :