Cu ce-și ,,omorau” timpul legionarii romani, trimiși de Roma în Banat

835

Lungi perioade din vechimea și străvechimea urbei noastre încă se află în umbra necunoașterii.

Ocazional, cu prilejul diverselor șantiere pornite în Timișoara apar noi și noi mărturii de viață organizată pe aceste meleaguri.

Arheologii sunt chemați să studieze și să conserve ce se mai poate din bogățiile pe care încă le mai ascunde subsolul nostru.

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, instituția care se ocupă de punerea în valoare a comorilor pe care le scot arheologii din adâncuri ne povestește despre ultimele descoperiri din campusul din spatele penitenciarului.

Bogăția de obiecte și artefacte scoase la lumină ne face să credem că zona merită studiată cu mare interes.

Specialiștii au scos la lumină: vase, monede și podoabe, dar și un jeton dintr-un celebru joc al… militarilor romani.

Lucrările arheologice pe șantierul viitorului bazin de înot al Universității de Vest din Timișoara, situat în spatele penitenciarului Popa Șapcă, le oferă specialiștilor de la UVT, coordonați de arheologul Silviu Ene, surprize.

De la începerea lucrărilor, în luna mai a acestui an, ei au identificat nu mai puțin de 41 de complexe arheologice. „Este vorba de o așezare și o necropolă din antichitate (sec. II-IV p. Chr.), un complex din perioada arpadiană (sec. XII-XIV), zidurile fortificației austriece (sec. XVIII-XIX) și o fântână, două edificii, cel mai probabil din prima parte a secolului XX. Terenul este situat în mijlocul unui zid care făcea parte din anvelopa IX din cadrul fortificației bastionare, unde a fost depus pământ pentru umplutură. Acest fapt a permis păstrarea și conservarea mai multor structuri de locuire din perioade care nu sunt foarte bine cunoscute pe teritoriul orașului Timișoara, cum este cazul antichității și al perioadei arpadiene. Structurile din aceste faze istorice au fost de cele mai multe ori distruse de lucrările edilitare din epocile istorice mai recente.” – spune arheolog dr. Silviu Ene

O reală supriză și șansă a fost descoperirea necropolei antice, compusă din 14 morminte. Ea aparține populației sarmatice care a locuit în această zonă. Inventarul mormintelor este variat și este compus din: fibule, mărgele, arme și vase ceramice.

Tot aici mai întâlnim și unele obiecte specifice vestimentației și ocupației fiecărui gen în parte: fusaiole, recipiente ceramice pentru ofrande, mărgele și cercei sau arme și piese de harnașament. De notat este că într-unul dintre mormintele feminine am găsit o monedă romană din perioada împăratului Marcus Aurelius și un pandantiv lunular.

În lumea romană acest tip de pandantiv era foarte răspândit și purtat de fete. Descoperirea lui în mormântul feminin dovedește faptul că acest obicei era răspândit și în această zonă. – spune arhg. dr. Silviu Ene Specialiștii au descoperit și o așezare din aceeași perioadă, compusă din trei locuințe, mai multe gropi menajere și un șanț de apărare.

Cea mai neașteptată descoperire de aici a fost… un jeton folosit într-un joc roman foarte popular, numit latrunculi, jucat în principal de militari.

În aceeași așezare am întâlnit și o locuință adâncită din perioada arpadiană, care suprapune structurile de locuire sarmatice.

Perioada austriacă este reprezentată prin contraescarpa și escarpa anvelopei IX și o parte din șanțul de apărare din cadrul fortificației de tip Vauban, completează Silviu Ene.

Dacă la începutul cercetărilor arheologice ne așteptam la descoperiri aparținând secolelor XVI-XVIII, surpriza reală a fost descoperirea necropolei sarmatice, atât cât s-a mai păstrat neafectată de construirea fortificațiilor bastionare ale Cetății Timișoara.

Descoperiri din perioada sec. III-IV p.Chr. s-au mai făcut în Piața Libertății, Piața Unirii dar este prima dată când avem atestată o necropolă sarmatică pe teritoriul orașului nostru. – spune arhg.dr. Victor Bunoiu, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș

Săpăturile arheologice din zona viitorului bazin de înot al Universității de Vest din Timișoara au fost finalizate, urmând ca în perioada imediat următoare raportul de cercetare să fie transmis către Comisia Națională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii.

LĂSAȚI UN MESAJ