Orașul Jimbolia, păstrător încă al unui patrimoniu arhitectural deosebit, este în perioada 2022-2023 locul de desfășurare a unui proiect-pilot ce își propune protejarea, conservarea și punerea în valoare a unor elemente identitare. Acțiunea vizează crearea unui exemplu de bune practici, ce ulterior ar putea fi adoptat de alte localități din Banat sau din restul țării.

Casa de Cultură a Orașului Jimbolia găzduiește luni, 6 februarie, de la ora 16.00, prima întâlnire pentru consultarea populației cu privire la Planul de Acțiune pentru Patrimoniul Construit din oraș, care intră astfel în etapa participativă, de implicare a comunității locale în procesul decizional.
 
Realizat cu sprijinul ADR Vest (Agenția de Dezvoltare Regională Vest) și elaborat de reprezentanții FAUT (Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara) după o metodologie patentată de Institutul Patrimoniului din Bavaria, Planul de Acțiune pentru Patrimoniul Construit inventariază valorile de patrimoniu din orașul Jimbolia și propune o strategie de protejare, conservare și punere în valoare a acestor obiective.
 
Cristina Dema din partea muzeului presei „Sever Bocu” face o invitație de suflet tuturor jimbolenilor:

„Vă invităm să participați la întâlnirea din 6 februarie și să vă exprimați punctul de vedere față de acest demers!
Orașul Jimbolia reprezintă păstrătorul unui patrimoniu material și imaterial specific zonei interetnice a Banatului, care prin raritatea sa constituie o piesă valoroasă în contextul culturii naționale. Popularea acestui spațiu cu reprezentanți ai mai multor naționalități, precum germani, maghiari, români, sârbi, rromi, evrei, francezi, olandezi, italieni, slovaci a dus la apariția unui patrimoniu material întărit prin acțiuni antropice importante. Agricultura, meșteșugăria și industria au contribuit nu doar la dezvoltarea unor elemente arhitecturale definitorii, ci și la formarea unor mecanisme interumane concretizate în societăți sau alte organizații păstrătoare ale patrimoniului imaterial.
Conectarea localității la ruta feroviară Baziaș-Timișoara-Budapesta-Viena a permis o bogată deschidere către Europa Occidentală, dar în același timp s-a constituit în repetate prilejuri de petrecere a unor acțiuni de importanță națională: fuga Regelui Carol al II-lea, întoarcerea din exil a Reginei Elena, deportarea a mii de oameni în URSS și Bărăgan, încercarea de a emigra clandestin din România comunistă sau punctul de intrare în țară a trenului Orient Express, varianta Simplon. Toate acestea au marcat ireversibil conștiința locală.”