Cea mai spectaculoasă destinație turistică din Banat, sabotată de autorități și de localnici

2923

O plimbare într-o zonă de o frumusețe răpitoare – Cazanele Dunării – se poate încheia cu o concluzie tristă: setea de îmbogățire rapidă îngroapă zona, cu potențial uriaș pentru turism. Preoții fac afaceri cu ambarcațiuni, iar pensiuni și vile ridicate haotic au înghițit decorul superb. Nu mai este spațiu nici pentru faleza pe care să se plimbe vizitatorii, nici pentru locuri de agrement. Așa că în afară de o plimbare pe fluviu, oaspeții nu au ce face. Iar statul dă și el lovitura de grație. Fundul Dunării este plin de mâl în partea românească, motiv pentru care navele de croazieră nu trag la noi, ci aruncă ancora pe partea cealaltă, la sârbi.

Preoţi-antreprenori, operatori de ambarcaţiuni vânaţi de autoritățile locale, excavatoare care rad malurile pentru pământ nou şi neted, mistrii care construiesc haotic pensiuni şi vile, agrement puțin și multă birocrație. Acesta-i tabloul turismului românesc de la Cazane. Pe bucata de rai croşetată de Dunăre între Orşova, Eşelniţa şi Dubova, distracția turistului se rezumă la călătorii scurte cu şalupa şi câteva drumeţii pe muntele plin cu vipere. În zona românească a Cazanelor nu există faleză pentru promenadă, iar canalul navigabil, nedragat corespunzător, nu permite accesul ori acostarea vaselor străine de croazieră.

Munte la dreapta, munte la stânga. La mijloc… apă. Tulbure, grăbită, adâncă. 100 de metri şi ceva la Cazanele Mici, vreo 80 la Cazanele Mari. Aşa-i Dunărea când trece Carpaţii, la Dubova şi Eşelniţa. Dezvelește un loc de poveste din miezul Clisurii. O bucată de rai plină cu oameni, bărci şi vile, supravegheată, din 2004, de… regele de stâncă, cioplit din miliardele lui Iosif Constantin Drăgan.

Aici, în partea dreaptă este peştera Ponicova. Peştera, ca şi distanţă parcursă însumează undeva la un kilometru şi 600 de metri. Cu toate galeriile aferente!

– Acum suntem în golful Cerna, care s-a format după ce s-a construit barajul Porţile de Fier I. Înainte să se construiască barajul, practic, sub noi era oraşul Orşova. Care a fost strămutat în proporţie de 95%. Ceea ce vedeţi în prezent pe malul apei.

Până să ajungi să asculţi povestea, să priveşti şi să atingi raiul Clisurii, scoţi 35 – 50 de lei din portmoneu şi cauţi portul de agrement al Orşovei.

Detalii, aici!

LĂSAȚI UN MESAJ