O direcție în care industria din Timișoara s-a dezvoltat puternic după Revoluție a fost industria automotive. Pentru că cererea în domeniu era uriașă, Universitatea Politehnica a răspuns prin programe de formare profesională dedicate. Pentru a evita să rămână captivă în domeniul automotive, Politehnica va lansa un program de studii în domeniul dronelor și aeronauticii.

Rectorul UPT, Florin Drăgan, a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea despre această nouă direcție a universității, despre modul în care instituția poate forma ingineri pentru zona militară, dar și despre noile provocări în contextul inteligenței artificiale. Rectorul UPT susține că românii, ca popor, au ceva special: creativitatea.

„La începutul anului se conturau deja probleme pe automotive”

Florin Drăgan susține că școala pe care o conduce este atentă la nevoia de specialiști din piață și încearcă să formeze ingineri în această direcție, dar nu se poate uita doar la ce se cere în industria existentă, pentru că în acel moment devii „destul de captiv”.

„Noi trebuie să ne gândim întotdeauna cu ce trebuie să venim pentru a dezvolta. Faptul că industria din Timișoara era, n-aș zice captivă, dar destul de mult dezvoltată pe ceea ce înseamnă automotive, ne-a preocupat în ultimii ani. Noi am dezvoltat, de exemplu, acum doi-trei ani un master de gaming pentru că industria creativă poate să ne aducă alte tipuri de afaceri, alte tipuri de companii și poate să se dezvolte și mai mult antreprenoriatul. Ne-a interesat să avem firme românești”, a declarat Florin Drăgan.

Rectorul UPT a declarat că la începutul anului 2025, când „se conturau deja probleme pe automotive”, a încercat să găsească o soluție pentru o conversie spre industria aeronautică și aerospațială, tot mai dezvoltată în ultimii ani.

„Noi o gândim civil, dar bineînțeles că poate fi folosită și militar. Și atunci am avut o întâlnire în primăvară cu absolventul nostru Dragoș Mărgineanțu, care e chief architect la laboratorul de inteligență artificială de la Boeing. Am fost în State și am discutat cu cei de la Stanford și cu cei de la Universitatea Washington din Seattle, tocmai în ideea în care să vedem ce fac ei și cum putem să venim cu un program nou”, a mai explicat Drăgan.

Astfel, până la finalul anului 2025, susține rectorul, la Universitatea Politehnica va fi acreditat un nou program de studii: „Drone și informatică aplicată în industria aeronautică”. Prin această mișcare, Politehnica speră să atragă noi investitori din domeniul dronelor în Timișoara.

„Am început să discutăm și în zonele de ministere pentru că trebuie să diversificăm puțin piața și trebuie să adaptăm industria auto la ce se poate acum. Automotivul poate fi adaptat, dacă peste câțiva ani merge din nou foarte bine, oamenii aceia pot să facă un switch, pentru că e vorba de venituri până la urmă și de ceea ce interesează pe ei”, a mai declarat rectorul UPT pentru Libertatea.

„Deocamdată trebuie să avem măcar ce au alții”

Florin Drăgan susține că dronele realizate pentru uz civil sau comercial pot fi adaptate destul de ușor în domeniul militar, domeniu despre care se vorbește tot mai mult la nivel european.

„Adaptările sunt destul de mici, pentru că e un aparat care zboară și care poate supraveghea. Asta te interesează din punct de vedere comercial. Dacă te interesează în domeniul militar, mai adaugi ceva și, în momentul în care grosul e făcut, te adaptezi pentru industria de armament, dacă e nevoie. Noi gândim pentru industrie. Și atunci trebuie să formăm specialiști. Nu gândim pe un domeniu sau pe altul. Adaptarea rămâne în funcție de domeniu. Dronele pot să facă o supraveghere, pot să facă chiar transport la un moment dat, adică ele pot fi diferite.

Militar e ceva în plus. Noi nu producem blindate. Noi gândim din punct de vedere al industriei pe care trebuie să o alimentăm cu specialiști”, a mai punctat rectorul UPT, potrivit căruia universitatea pe care o conduce e interesată de dezvoltarea unor companii românești, care să producă în România.

România, susține universitarul timișorean, nu s-a axat pe dezvoltare în domeniul dronelor, iar în momentul de față este în punctul în care trebuie să recupereze decalajele față de alte state. „Noi ne propunem și să inventăm (n.r. tehnologii noi), dar deocamdată trebuie să avem măcar ce au alții, pentru că nu avem partea aceea. E adevărat. În momentul în care începem să ne dezvoltăm, putem să venim cu elemente noi. E greu, pe infrastructura românească, să zicem: domnule, noi vom inventa, noi vom fi deschizători de drumuri. E greu. Ne propunem să venim cu elemente noi, dar deocamdată nu avem baza pe anumite domenii”, a mai declarat Drăgan.

„Acesta e avantajul nostru”

Întrebat dacă dezvoltarea unor tehnologii noi, după ce alții au „desțelenit” domeniul, nu ar putea fi un avantaj pentru România, cum a fost în cazul internetului, rectorul de la „Poli” și-a amintit de o situație în care România avea condiții de acces la internet mai bune decât în Statele Unite.

„La un moment dat, țin minte că omul din State cu care lucram în privat a venit în țară și mi-a zis: «Tu ai internet mobil?» Și am zis: «Da». Zice: «Păi te costă mult». Și era de 10 ori mai ieftin decât în State, tocmai pentru că tehnologia era nouă. Acesta e avantajul nostru. Pentru că sunt două avantaje. Unu: nu gândim într-o tehnologie, nu avem o gândire deja setată, ne adaptăm. Al doilea avantaj: putem adapta direct tehnologiile la noi”, a declarat Drăgan.

Rectorul Universității Politehnica susține că, la fel ca în IT, și pe această zonă „noi (n.r. ca popor) avem ceva special care poate să ne aducă un plus”. „Nu suntem singurii. Sunt câteva țări care pot… În zona IT-ului s-a văzut. Avem specialiști în companiile mari din străinătate. Noi, India, mai sunt și alte state. Avem ceva… Asta consider eu”, a susținut profesorul de la Politehnică. Întrebat ce este acel ceva care îi face speciali pe români, Drăgan a spus că „o să fie puțin rău”.

„Poate dezorganizarea asta a noastră ne ajută puțin la creativitate. Dar trebuie să ne mai și organizăm un pic ca să producem ceva aici, în România, nu să lucrăm doar pentru alte țări. Pentru că vedeți, în momentul în care sunt conflicte, o să rămânem fără ceea ce producem în alte țări. Nu-mi doresc asta, sper să nu se întâmple. Trebuie să și punctăm noi, să reușim să creștem companii mai mari românești. Lucrăm și cu companiile internaționale, e totul ok, e în regulă, dar trebuie să producem și companii românești care să fie competitive pe plan mondial”, a insistat rectorul UPT.

„În momentul în care a apărut mașina a dispărut birjarul. Cam așa e și cu AI-ul”

Florin Drăgan susține că, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), creativitatea va conta tot mai mult.

„La ora actuală nu mai e nevoie de cei care fac ceva ce copiază, pentru că vine AI și face asta mult mai bine decât tine. Deci, dacă vrei să contezi, trebuie să vii cu ceva nou. Nu mă refer acum la ceva senzațional, dar trebuie să vii cu ceva nou. Ca să vii cu ceva nou trebuie să gândești diferit”, a explicat profesorul universitar.

Rectorul timișorean susține că pentru persoanele creative, inteligența artificială poate fi un avantaj.

„Eu obișnuiesc să spun asta. În momentul în care a apărut mașina a dispărut birjarul, dar a apărut șoferul. Cam așa e și cu AI-ul. Apar alte tipuri de specialiști, numai că ne împingem să ieșim din zona aceasta de muncă repetitivă, care nici nu ne aduce satisfacție.

Eu știu, nu foarte multe – spre norocul meu – persoane cărora nu le place jobul pentru că ceea ce fac ei se repetă în fiecare zi și nu merg cu plăcere. Cei care sunt creativi, care în fiecare zi au o provocare, au o altă energie la job. AI ne face să ieșim din zona aia de confort în care spunem «lasă că știu eu domeniul». Nu. Trebuie să schimb, să vin cu ceva nou, iar asta mă ajută”, a mai subliniat Drăgan.

„Generațiile mai tinere au preocupări legate de partea de etică în tehnologie”

O discuție foarte importantă și mereu actuală atunci când este vorba de inteligență artificială este legată de partea etică a domeniului. Rectorul Universității Politehnica din Timișoara susține că, dincolo de limitarea etică, AI-ul va avea și o limită energetică, pentru că sistemele mari de inteligență artificială sunt mari consumatoare de energie, iar la un moment dat asta ar putea crea probleme.

Referitor la dezvoltarea AI cu respectarea unor criterii etice, Florin Drăgan susține că poate fi făcută o comparație cu momentul în care a fost inventată dinamita. „Omul nu avea nicio vină că a inventat-o. Tu inventezi și pui ceva la dispoziție.

Noi, în tehnologie, spunem că producem tehnologie, dar partea de etică nu ține de noi. Nu e așa. Trebuie să lucrăm împreună, pentru că ține și de partea de etică.

Trebuie să fim responsabili de ce producem”, subliniază Drăgan, potrivit căruia „generațiile mai tinere au preocupări legate de partea de etică în tehnologie”.

„Mă bucur de asta. Sunt preocupări legate de partea de etică în tehnologie, de mediu, preocupări pe care generațiile mai în vârstă nu le-au prea avut. Trebuie să știm întotdeauna că în zona de știință, de tehnologie, există și o responsabilitate pe partea de etică și trebuie să lucrăm cu specialiștii respectivi”, a mai subliniat rectorul UPT.

„China este la ora actuală fabrica omenirii”

Florin Drăgan susține că avansul tehnologic al Chinei provine dintr-o schimbare de strategie produsă în ultimii 20 de ani. Chinezii, spune rectorul UPT, „au înțeles că doar să copieze, dacă ar fi fost doar așa, nu era destul”.

„China este la ora actuală fabrica omenirii. Acolo se produce cam tot. Există o dependență și a statelor puternic industrializate, care au trecut mai mult pe servicii, de China. Atunci, în momentul în care ești atât de puternic într-un domeniu, cel industrial să spunem, și toate bunurile cam vin de la tine, ai și resursele financiare să-ți schimbi puțin filozofia și să investești în cercetare”, a explicat Drăgan succesul Chinei din domeniul tehnologiei.

La fel ca liderul Sindicatului IT din Timișoara, care a declarat pentru Libertatea că România a comis o greșeală de strategie bazându-se pe servicii, rectorul Universității Politehnica din Timișoara consideră că a fost o greșeală că „am acordat mai multă importanță zonei de servicii decât zonei industriale”.

„A fost ceva de genul: «să faci industrie nu e ok». Cred că în zilele actuale ne-am dat seama că a fost o greșeală să nu investim în industrie și să ne bucurăm că o fac alții. E bine să investim în industrie și cred că acum România chiar trebuie să facă asta”, a mai declarat rectorul Universității Politehnica pentru Libertatea.

Sursa: https://www.libertatea.ro/