20.1 C
Timișoara
luni 26 februarie 2024

Aeroportul Internațional Timișoara, pe punctul să fie depășit la traficul de călători și de aeroporturile din Craiova și Suceava!

Cu siguranţă, Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) e cel mai mare din ţară, după numărul de pasageri, volum de marfă şi suprafaţă a terminalelor. Statisticile arată şi pe acest segment cât de accentuat este centralismul: practic, prin Bucureşti trec mai mulţi pasageri decât în toate celelalte aeroporturi din ţară la un loc. Dar, ce aerogară e pe locul 2? Răspunsul nu e deloc simplu.

Din 2013, anul în care a depăşit Timişoara, Aeroportul clujean „Avram Iancu” şi-a păstrat locul secund după numărul de pasageri. Din 2021, bănăţenii au rămas şi în urma Aeroportului Iaşi, care are o viteză mai mare de creştere a fluxului de pasageri decât Clujul. Anul trecut, şi Cluj-Napoca, şi Iaşul au stabilit recorduri: peste trei milioane, respectiv peste două milioane de pasageri.

Asa ar trebui sa arate Aeroportul din Craiova in momentul in care proiectul va fi finalizat

Iaşul a marcat însă la altă categorie: un terminal de pasageri nou-nouţ, în vreme ce Clujul doar şi-a extins infrastructura destinată călătorilor. Dar zilele trecute au intrat în competiţie oltenii, care, prin vocea primăriţei Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a afirmat că al lor aeroport e al doilea cel mai mare din ţară.

Cine are dreptate?

La pasageri, ierarhia aerogărilor regionale este clară şi verificabilă oricând: Cluj (3,24 milioane anul trecut), Iaşi (2,34 milioane), Timişoara (1,35 milioane), Suceava (0,8 milioane), Craiova (0,6 milioane de pasageri). La traficul de marfă, tot Clujul e al doilea după Otopeni (7,4 mii tone), urmat de Timişoara (6,6 mii tone) şi Constanţa (2,3 mii tone). Celelalte aeroporturi nu contează la această categorie: 23 de tone în tot anul trecut la Craiova, 17,7 tone la Iaşi, 8 tone la Suceava etc.

Lucrurile stau altfel în ceea ce priveşte infrastructura aeroportuară.

Aeroportul Iaşi are un terminal nou de pasageri care va deveni operaţional în ultima zi a lunii martie, când se ridică barierele Schengen în spaţiul aerian. Suprafaţa desfăşurată a T4 este ceva mai mare de 30.000 mp, la care se adaugă cei 3.600 mp ai T3, terminal care este deja legat printr-o galerie de terminalul nou. În total, 34.000 mp, pentru că terminalul T2 se închide şi va fi amenajat pentru traficul de marfă.

Proiectul similar aflat în construcţie la Craiova are o suprafaţă la sol mai mare decât cel de la Iaşi: 12.700 mp faţă de 10.000. În schimb, suprafaţa desfăşurată măsoară mai puţin, 27.500 mp. Asta, pentru că, deşi are tot trei niveluri, la fel ca T4, noua construcţie de la Aeroportul Craiova are ultimul etaj retras. Ambele terminale sunt proiectate să aibă 7 porţi de îmbarcare. Însă cel de la Iaşi va avea o capacitate anuală de 3,3 milioane de pasageri, iar cel de la Craiova, este pregătit pentru un trafic de 1,93 de milioane (800 de pasageri/ oră). Craiova mai are două terminale de pasageri, finalizate chiar anul trecut, dar cu o capacitate totală de numai 2.250 mp.

Terminal provizoriu, din containere, la Cluj

Clujul pare să nu aibă timp de o nouă astfel de facilitate. Chiar acum, în februarie, ar trebui să se încheie lucrările de extindere a infrastructurii aeroportuare existente, terminalul de pasageri ajungând astfel la 22.500 mp. Ca să facă faţă numărului mare de călători, constructorul a amenajat din 80 de containere un terminal provizoriu de îmbarcare.

Aeroportul din Cluj-Napoca

În comparaţie, Spitalul mobil de la Leţcani are în componenţă 100 astfel de module. Fluxul mare de pasageri va fi gestionat prin 12 porţi de îmbarcare, cu trei mai multe decât erau anul trecut. Şi parcarea este mai mică decât cea de la Iaşi, doar aproximativ 500 de locuri, dintre care 300 sunt administrate de regie, iar restul, de firme private. Craiova va avea după extinderea parcării proprii între 4 şi 5 sute de locuri.

Aşadar, trăgând linie, cel mai mare aeroport după Otopeni este Iaşul – dacă ne referim la suprafaţa terminalelor de pasageri şi la capacitatea parcării. Urmează Craiova – din vară, când noul terminal va fi gata -, şi Clujul. Dar „Avram Iancu” îşi ia revanşa la fluxul de pasageri şi la capacitatea de transport cargo.

Sezon de extindere facilităţi aeroportuare, la final

În ultimii câţiva ani, mai multe aeroporturi din ţară au reuşit să atragă fonduri pentru investiţii. Astfel, pe lângă Iaşi, Cluj şi Craiova, finanţări din bani europeni au mai ajuns la Otopeni, 163 milioane de euro pentru modernizarea căilor de rulare şi extinderea platformei de parcare a aeronavelor, la Braşov, 130 milioane de euro pentru construirea de la zero a aerogării, la Tulcea, unde Aeroportul „Delta Dunării” a luat 27 de milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea facilităţilor construite cu 50 de ani în urmă, la Constanţa – 37 de milioane de euro pentru un nou terminal, turn de control şi parcare şi la Timişoara, 17 milioane de euro pentru un nou terminal de îmbarcare pentru curse externe. La fel Bacăul şi Suceava, în Moldova, şi Aeroporturile Oradea, Satu Mare şi Maramureş, în cealaltă parte a ţării.

Sursa: https://www.ziaruldeiasi.ro/

Alte subiecte :

Precizări privind funcționalitatea Sistemului Național RO e-Transport

Ce trebuie să știe transportatorii despre generarea codului UIT Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, referitoare la funcționalitatea Sistemului Național RO e-Transport,...

Acțiune pentru prevenirea comercializării de produselor alcoolice către minori – bărbat depistat consumând substanțe interzise în zona Podului Dragalina

Polițiștii locali din cadrul Serviciului Patrulare și Control Spațiu Public au organizat, zilele trecute, o amplă acțiune în zona Pieței Iosefin – Gara de...

Citește și :