Viața literară a Banatului este de azi mult mai săracă. Poate cel mai important critic și istoric literar nu mai este printre noi. Profesorul Cornel Ungureanu a trecut în eternitate.
Născut la Lugoj în 1943, Cornel Ungureanu a fost prin excelență scriitorul bănățean cu deschidere spre cultura central europeană în care se mișca atât de dezinvolt. În 1965 devine licențiat în filologie al universității de Vest din Timișoara, secția română-germană. Doctor în literatură română și comparată al Universității din București din 1984.
A fost dascălul multor generații de studenți filologi la Universitatea de Vest din Timișoara.
În egală măsura a fost și critic, istoric literar, cronicar literar al revistei Orizont începând din 1963. Din 1990 devine redactor și redactor șef adjunct al revistei Orizont. A publicat peste 2000 de articole și studii în presa culturală din România, Iugoslavia, Germania. Cercetările sale consacrate literaturilor Europei Centrale au fost reunite în volumele Imediata noastră apropiere (I, 1980; II, 1990) și Mitteleuropa periferiilor (2002). Este autorul antijurnalelor: A murit în Tibet (1998), Despre regi, saltimbangi și maimuțe (I, 2001; II, 2003; III, 2004). Este președinte al Consiliului de Conducere al fundației A treia Europă. Studiile sale au fost traduse în Germania, Ungaria, Serbia etc.
„Cornel Ungureanu a fost o personalitate importantă nu doar pentru Banatul literar, ci pentru întreaga cultură de aici, fiindcă a transgresat artele și a creat punți între lumile artistice. Calitatea cărților sale, prezența sa publică, energia și dragostea cu care s-a implicat ca intelectual, fac din Cornel Ungureanu un om exemplar, pe care lumea culturală românească îl pierde, dar pe care ar trebui să îl aibă, de aici încolo, drept model de urmat.” a adus un omagiu scriitorul Robert Șerban la aflarea tristei vești.

