Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău (USR), a declanșat un val de reacții din justiție după ce a spus, într-un podcast al colegului său de partid Cristian Ghinea, că în România există un fenomen al judecătoarelor care ajung să fie seduse și mai apoi șantajate de interlopi sau așa-numiții „loverboys”.
În același podcast, Ruben Lațcău a mai făcut o afirmație care a trecut neobservată. Povestind cum a fost urmărit timp de doi ani de DNA într-un dosar de abuz în serviciu, viceprimarul Timișoarei a spus că a ajuns să îi dea dreptate lui Liviu Dragnea pe tema modului în care este tratată infracțiunea de abuz în serviciu.
„Era și o poză cu ei, sărutându-se într-un restaurant” Invitat în podcastul „Comunitatea Liberală”, moderat de colegul său de partid, senatorul USR Cristian Ghinea, viceprimarul Timișoarei a spus că „după mai multe discuții și întâmplări” a avut o „epifanie” .
„Mi-am dat seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se date-uiască cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta loverboys (…) Aceste judecătoare ajung să fie, de fapt, șantajate și un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta să controleze deciziile unui judecător”, a afirmat Lațcău.
„Și de unde ai auzit asta?”, a întrebat Ghinea. „Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”, a spus Ruben Lațcău, continuând. „Doamna judecător cu care noi am avut de-a face s-a pensionat, dar ea era șantajată de un domn, care era un mic interlop local. Era și o poză cu ei în ziar, sărutându-se într-un restaurant”, a mai spus Lațcău, referindu-se la imagini cu judecătoarea sindic Cassiana Seculi și lichidatorul judiciar Bogdan Alic apărute în anul 2010 în publicația Pressalert.
„Sunt convins că există rapoarte cu «strict secret» pe ele” Viceprimarul Lațcău s-a declarat convins că fenomenul „judecătoare șantajate de loverboys” este unul generalizat. „Am găsit mai multe spețe și am meditat la subiectul ăsta. Aici e pe regula statistică. Dacă eu am găsit trei spețe de astea în Timișoara, îmi este clar că sunt în toată țara. Nu cred că există un fenomen izolat. Am auzit altfel de spețe și în București. Îmi este clar că sunt în toată țara. Vedem în speța pe care am citit-o în Rise Project zilele astea, cu procurarea DIICOT Vrânceanu de la Caraș, al cărei soț este practic un interlop. Dânșii au lucrat pentru Colterm, doar ca să știi cum funcționează, cât de mic e spațiul ăla”, a mai spus Lațcău.
Curtea de Apel Timișoara: „Acuzații grave și ofensatoare”
Declarația lui Lațcău a stârnit reacții din justiție, prima care a reacționat fiind judecătoarea Curții de Apel Timișoara, Adriana Stoicescu. „Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății «noi». Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”, a scris Stoicescu, pe Facebook. De asemenea, judecătorul CSM Alin Ene a scris pe Facebook că afirmațiile lui Ruben Lațcău „reprezintă o atingere gravă și nepermisă adusă independenței justiției și demnității profesionale a judecătorilor”.
„Nu, domnule Lațcău, nu judecătoarele sunt cele care trebuie să își explice integritatea. Dumneavoastră trebuie să vă explicați cuvintele. Și partidul dumneavoastră trebuie să își explice tăcerile”, a mai comentat Ene.
Instituțional a reacționat Curtea de Apel Timișoara, care a transmis un comunicat de presă în care a arătat că declarațiile lui Lațcău „conțin acuzații grave și ofensatoare la adresa unor magistrați ai instanțelor din Timișoara, formulate îndeosebi în legătură cu o cauză aflată pe rolul acestora, nesoluționată definitiv, în care instituția din care persoana respectivă face parte are un interes direct”. „Totodată, declarațiile publice prin care se aduc acuzații nedovedite la adresa judecătorilor, în legătură cu cauze aflate în curs de soluționare, reprezintă o ingerință inadmisibilă în actul de justiție și contravin principiilor constituționale privind separarea puterilor în stat”, a reclamat Curtea de Apel Timișoara.
CSM sesizează CNA și CNCD În urma declarațiilor făcute de Ruben Lațcău a reacționat și Consiliul Superior al Magistraturii, care a anunțat că sesizează Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. „Afirmaţiile formulate depășesc limitele libertății de exprimare și sunt de natură să afecteze independența judecătorilor, să creeze presiune asupra instanțelor și să submineze încrederea publicului în actul de justiție”, a transmis CSM.
„Regret că declarația a fost interpretată într-un sens sexist”
Ruben Lațcău a explicat că „regretă că declarația a fost interpretată într-un sens sexist”. „Nu am vrut să fie interpretată în sensul ăsta și dacă sunt doamne judecător care s-au simțit jignite și consideră că am creat o discriminare de gen, îmi cer scuze pentru asta. Nu e intenția mea absolut deloc. Nu cred că problema în justiție ține de gen”, a declarat Lațcău.
Viceprimarul susține că declarația pe care a făcut-o (referitoare la judecătoarea din dosarul Colterm) „este o declarație care poate să fie probată foarte ușor de către orice cetățean al României”. „Oricine caută pe Google, pe YouTube informația pe care eu am spus-o public va găsi filmări care să dovedească că ceea ce eu am spus nu e doar o declarație subiectivă, ci este un eveniment care a avut loc, care este documentat și care nu este doar la nivelul de bârfă și zvon”, a mai spus Lațcău. Lațcău a mai subliniat că nu vrea să se pună în rolul unui anchetator, dar „ca politician nu poate să nu vorbească liber despre niște probleme care afectează Timișoara și care pot să aibă consecințe de sute de milioane de euro din bani publici”.
De ce nu s-a cerut recuzarea judecătoarei Întrebat dacă a fost cerută recuzarea judecătoarei din dosarul Colterm dacă existau suspiciuni cu privire la ea, Ruben Lațcău a răspuns că nu știe dacă s-a recurs sau nu la acest instrument, dar „există și instrumentul autorecuzării (n.r. – cererea de abținere)”. „În astfel de spețe mi se pare normal să existe autorecuzarea. Nu trebuie să vină un politician sau o instituție să atragă atenția. Judecătorii au acest instrument de a se autorecuza”, a mai declarat Ruben Lațcău.
Întrebat ce dovezi are că fenomenul este unul generalizat, Lațcău a dat și exemplul investigațiilor Rise Project, „Stăpânii din Banat”, care o vizează pe procuroarea DIICOT Caraș-Severin, Carmen Vrânceanu.
„Familia procuroarei-șef de la DIICOT Caraș-Severin a colaborat cu Colterm-ul. Am avut «plăcerea» de a mă întâlni cu oameni din anturajul dânsei sau din grupul dânsei, nu știu care termen ar fi cel mai corect. Da, afirmația se menține ca atare.
Acesta e un al doilea caz. Dacă ne uităm în informațiile publice care au apărut în ultimii ani în România, vedem astfel de spețe și nu că vreau să formulez acuze, dar să gândim inginerește. În momentul în care găsim aleatoriu într-un județ sau în țară 3-4 astfel de cazuri statistica ne spune că ele nu sunt singulare, ci că de obicei șansele statistice ca aceste cazuri să nu fie singulare sunt foarte mari”, și-a argumentat Lațcău afirmația referitoare la existența unui fenomen.
Cum a ajuns Ruben Lațcău să îi dea dreptate lui Liviu Dragnea
În discuția cu Cristian Ghinea din podcastul „Comunitatea Liberală”, Ruben Lațcău a mai făcut o declarație „cu puternic impact emoțional”, care a trecut neobservată. Viceprimarul Timișoarei a povestit cum, odată ajunși în Primăria Timișoara, USR-iștii, care au apărat justiția în stradă cu sloganuri de tipul „DNA să vină să vă ia”, sperau că DNA „o să îi ajute să bage hoții la pușcărie”. Viceprimarul, care a primit după instalarea în funcție responsabilitatea să se ocupe de Colterm, a relatat că a depus la DNA o plângere penală referitoare la Colterm, reclamând, printre altele, că directorul Colterm de la acea vreme folosea un BMW Seria 5 care aparținea unei firme de cărbune ce avea contract cu Colterm și, deși nu avea istoric, i-a fost plătit de compania de termoficare un avans de un milion de lei.
„Acea firmă a intrat într-un timp foarte scurt în faliment, s-a închis. Și domnul Șerpe (n.r. – fost director Colterm) umbla cu un BMW Seria 5, nou la vremea respectivă, luat pe acea firmă”, a declarat Lațcău în podcastul amintit. „M-am trezit că năvălește la mine în birou, ca în filme, un procuror DNA” Cu aceeași ocazie, viceprimarul a spus că mașina a fost scoasă ulterior la vânzare de fostul director, pe o platformă de specialitate, iar aceasta și celelalte acuzații au fost clasate. În schimb, susține Lațcău, după ce Colterm nu a cumpărat certificatele de poluare pentru care Administrația Fondului pentru Mediu i-a aplicat Colterm o amendă de peste 20 de milioane de euro, DNA a deschis un dosar de abuz în serviciu care l-a vizat în mod direct.
„M-am trezit că efectiv năvălește la mine în birou, ca în filme, un procuror DNA în geacă de piele maro, deschide geaca, scoate portofelul și arată un badge: «DNA»”, a povestit viceprimarul.
Lațcău susține că le-a spus procurorului și celor doi polițiști care erau cu el că, dacă nu îl arestează, are o ședință online importantă pentru oraș, pe care o termină în 20 de minute. Lațcău a susținut că după terminarea ședinței, procurorul de caz, Lucian Dolcu, i-a spus că dorește o filmare a unei ședințe de Consiliu Local, care era oricum disponibilă pe internet. „Știa că noi o avem pe server în primărie și a venit cumva să mă prindă că o ascund și că mint că noi o avem. Am chemat colegii, le-am spus să o descarce, le-am pus-o pe un stick și le-am dat-o. Desigur, au avut și mandat să-mi ia telefonul și să facă percheziție în birou. Le-am dat și codul de la telefon pentru că n-am avut absolut nimic de ascuns”, povestește Lațcău. „De fapt, rolul este să te facă să crapi” USR-istul susține că niciodată nu a dormit atât de bine ca după întâlnirea cu procurorul DNA de la primărie. „Țin minte că a doua zi m-am trezit și i-am zis soției mele că așa de bine n-am mai dormit de ani buni.
Cumva în nebunia mea în acel moment și într-o stare oarecum de inconștiență, nici nu conștientizam toate aceste subterane, toate aceste meciuri care au loc în statul paralel, eram oarecum relaxat și convins că n-are ce să mi se întâmple pentru că n-am făcut nimic și nu poate un om nevinovat, care vrea să facă bine, să poată să suporte cumva niște consecințe injuste. Acum nu mai cred asta”, a mai considerat Lațcău. Politicianul timișorean susține că ancheta a durat doi ani, perioadă în care a fost urmărit și i-a fost ascultat telefonul, iar pe diverse canale i se transmitea că „o să fie luat”. „Toate astea au un rol de teroare psihologică. De fapt, rolul este să te facă să crapi, să cedezi psihic”, a spus Lațcău în podcastul „Comunitatea Liberală”.
Viceprimarul a mai spus în același podcast că dosarul a fost clasat după aproximativ doi ani de cercetări, cu aproximativ un an înainte de alegerile din 2024, dar ordonanța i-a fost comunicată doar după alegeri pentru că documentul „s-a pierdut la poștă”. „S-a reîntors, nu știm ce s-a întâmplat și trebuie să vi-o emitem”, i-ar fi spus procurorii DNA Timișoara avocatului lui Lațcău, după alegeri.
„Iartă-mă! Azi îi dau dreptate lui Dragnea”
Viceprimarul a povestit că după clasare, având dreptul să vadă dosarul, a mers la DNA. Acolo, susține Lațcău, a constatat că la dosar erau peste 1.000 de ore de înregistrări. „Am luat înregistrările la întâmplare să le ascult și am auzit discuțiile mele cu soția mea, cu soacra mea, discuții politice cu colegi din partid, cu sora mea din Oradea, tot felul de discuții random pe care cine știe câți oameni le-au ascultat la DNA, pe unde au circulat ele, pe unde au ajuns ele. A fost așa… un sentiment cumva, pe de-o parte și de izbăvire și de relaxare pentru că tocmai știu că am fost puricat și în chiloți, vânat și hăituit, și în pofida tuturor acestor lucruri mi-am păstrat sănătatea mentală”, a declarat Lațcău în podcastul lui Ghinea.
Ruben Lațcău susține că după toată experiența prin care a trecut odată cu ancheta DNA pentru abuz în serviciu care l-a vizat a ajuns să îi dea dreptate lui Liviu Dragnea. „Iartă-mă! Azi îi dau dreptate lui Dragnea. Îmi cer scuze. Trebuie să zic asta. După cinci ani pot să spun că, într-adevăr, pe fond, dar și pe formă, Dragnea avea dreptate cu abuzul în serviciu. Asta este cea mai toxică chestiune din legislație, pentru că abuz în serviciu este orice faci sau nu faci, conștient sau inconștient, din culpă sau din greșeală, care poate crea un avantaj direct sau indirect pentru tine sau pentru alții, material sau imaterial, poate să fie abuz în serviciu. Iartă-mă, în felul ăsta, orice este abuz în serviciu”, a declarat Ruben Lațcău.
„Acest abuz în serviciu a devenit cumva soluția leneșă” Libertatea i-a solicitat viceprimarului Lațcău și lămuriri despre aceste declarații, iar acesta a spus: „În mod constant o parte foarte mare din acuzațiile din dosarele de corupție se rezumă la acuzații de abuz în serviciu”.
„Abuzul acesta în serviciu a devenit cel mai facil instrument prin care putem să anchetăm intenții conjuncturale și prin contexte de deducere logică să dovedim dacă aceste intenții sunt sau nu sunt reale. În contextul în care sunt oameni care nu pot să-și justifice averea, sunt convins că există mijloace moderne prin care lucrurile să fie dovedite, dar acest abuz în serviciu a devenit cumva soluția leneșă, care în mod constant vedem că este utilizată în dosare”, a spus Ruben Lațcău.
Viceprimarul USR a mai spus că în momentul de față, România trăiește un paradox în care „PSD face scut în jurul acestei justiții oarbe”. „Vedem un PSD care se luptă pentru doamna Lia Savonea, pentru doamna Corbu, pentru domnii jandarmi ajunși judecători constituționali. Să nu considerăm că aceste lucruri se întâmplă ca o coincidență sau ca un accident. În momentul în care ajung oameni condamnați la pușcărie să fie eliberați pe bandă rulantă, tot progresul sau o parte mare din progresul din justiție făcut în ultimii 20 de ani este întors rapid. Vedem că, în cazul acestui context, brusc PSD-ul s-a transformat în apărătorul acestor decizii controversate și al acestor contexte absolut revoltătoare”, a mai spus Lațcău.
Politicianul USR susține că poziția USR-ului față de justiție nu s-a schimbat, dar „s-a schimbat poziția liderilor din justiția de astăzi, a șefilor parchetelor, a șefei Înaltei Curți, a judecătorilor de la Curtea Constituțională”. „Dintr-odată, justiția a abandonat rolul său de a face dreptate și de a aduce adevăr în societate și s-a transformat, de fapt, într-o castă a privilegiaților, într-un grup, într-un cartel care are ca rol principal să apere elita cleptocrată a acestei țări”, a afirmat Ruben Lațcău.
„Prezumția de nevinovăție nu o dăm noi” Întrebat dacă, având în vedere experiența care l-a făcut să îi dea dreptate lui Liviu Dragnea, politicienii nu ar trebui să fie mai rezervați atunci când pun eticheta de „penal” înainte de pronunțarea unei sentințe definitive, Lațcău a spus: „Nu putem să îngrădim libertatea de exprimare, indiferent că ne convine sau nu ne convine această libertate de exprimare”.
„Una este să facem o sancționare politică sau publică a unei afirmații și alta este, de fapt, îngrădirea libertății de exprimare pe care vedem că încearcă să o practice în aceste zile cu voluptate Consiliul Superior al Magistraturii, făcând o plângere penală unui viceprim-ministru al Guvernului României pentru o declarație politică în care acel viceprim-ministru și-a permis să spună un adevăr”, a precizat Ruben Lațcău. Întrebat, de asemenea, dacă nu este aplicat un dublu standard în momentul în care o anchetă asupra adversarilor politici este aplaudată, iar una asupra colegilor de partid este considerată abuzivă, viceprimarul USR a spus: „Prezumția de nevinovăție nu o dăm noi, o dă legea, și ea trebuie să aibă niște efecte, în primul rând, legale”.
„Această prezumție de nevinovăție nu poate să intervină ca un inhibitor al libertății de exprimare. În spațiul public și politic este normal într-o democrație să existe această libertate de exprimare. La fel cum colegii dintr-un partid, în momentul în care este anchetat cineva de altă culoare, cu siguranță vor exploata comunicațional acel subiect, e normal să se întâmple și viceversa. Nu cred că este un dublu standard în momentul în care vorbim de cazul în care un ministru al finanțelor este anchetat că ascunde tablouri și cărămizi de bani în cimitire, și un alt politician, în cazul de față viceprimarul Brașovului, este anchetat că primăria a plătit din bani publici curentul pentru un eveniment public. Sunt diferențe majore și este normal ca aceste diferențe să poată să fie enunțate public”, a mai declarat viceprimarul Timișoarei.
„Aceste întrebări nu doar că trebuie să le punem. Suntem obligați să le punem” Lațcău a explicat că în cazul fostului senator PSD acuzat că a încercat să îl mituiască pe ministrul apărării, spre exemplu, prezumția de nevinovăție rămâne, dar „nu ne îngrădește libertatea de exprimare să constatăm că există acest apetit al corupției, că există aceste intenții și că în spațiul public această informație se rostogolește”.
„Noi, ca și cetățeni, avem dreptul să citim, să judecăm și să comentăm acțiunile tuturor instituțiilor care sunt plătite din bani publici, indiferent cine sunt aceste instituții. Că sunt cu epoleți, că sunt magistrați, că sunt instituții civile, indiferent de context, avem dreptul să comentăm aceste lucruri. Nu există îngrădirea acestei posibilități”, a mai spus Lațcău.
Politicianul a spus că acuzațiile de dublu standard fac parte, la rândul lor, „din exercițiul democratic și de liberă exprimare”, dar este o acuzație „de percepție”. „În mod evident, în momentul în care oamenii ocupă funcții înalte trebuie să fie conștienți că declarațiile sau acțiunile lor au consecințe instituționale. Dar aceste funcții și aceste consecințe instituționale nu pot să contravină libertății de exprimare”, a mai spus viceprimarul USR de la Timișoara.
Lațcău a dat ca exemplu dosarul vaccinurilor, în care este vizat colegul său de partid Vlad Voiculescu, proaspăt numit consilier prezidențial. „Este un caz pe care putem să-l judecăm cu toții în această țară. Putem să scoatem stenograma ședinței de guvern în care a decis achiziția, să vedem că suma nu este cea din acuzația procurorului, în care să vedem că nu Voiculescu a luat decizia (…) Noi nu putem să fim puși în situația ca și cetățeni sau ca politicieni să ne suspendăm rațiunea dacă un procuror vine și spune că noaptea este zi pentru că ar însemna, vezi Doamne, că nu am respectat prezumția de nevinovăție sau că nu am respectat independența justiției”, a punctat Lațcău.
Viceprimarul USR susține că dacă stabilirea vinovăției se face în instanță, pentru asigurarea unui stat de drept, „nu înseamnă că rațiunea și gândirea logică se suspendă”. „Nu înseamnă că nu mai putem să punem o întrebare sau să ne gândim de ce acel dosar al lui Vlad Voiculescu stă într-un sertar de patru ani, fără ca nimeni să fie chemat la audieri, fără să se dea o clasare sau fără să se facă acuzații. Aceste întrebări nu doar că trebuie să le punem. Suntem obligați să le punem. În mod normal nu trebuie să puneți dumneavoastră sau eu această întrebare. Trebuie să pună această întrebare Inspecția Judiciară, organismul care are ca rol să verifice posibile abuzuri sau greșeli pe care magistrații le fac”, a conchis Lațcău.
Sursa: https://www.libertatea.ro/