11.2 C
Timișoara
marți 30 aprilie 2024

Răfuieli politice pe banii timișorenilor! Amenințări cu DNA dintr-o tabără politică în cealaltă

„Centrul de Proiecte este un serviciu public de interes local, aflat în subordinea Consiliului Local Timișoara. Prin intermediul apelurilor de proiecte, acordăm finanțare nerambursabilă din bugetul local pentru proiecte în cultură, implicare civică și socială și sport, care îmbunătățesc calitatea vieții în Timișoara și construiesc o comunitate dinamică și incluzivă”, aceasta este descrierea instituției de cultură care se află într-un scandal de amploare ce poate afecta programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Cel puțin asta susțin unele voci.

Nemulțumiți de modul în care se atribuie finanțările pe proiectele ce ajung în analiză la Centru, unii angajați din Primăria Timișoara au sesizat instituții de control și au cerut anchete.

Sunt nemulțumiri și în Consiliul Local Timișoara, și în Consiliul Județean Timiș.

Radu Țoancă, consilier local PSD, a transmis public că activitatea centrului va fi anchetată.

„Curtea de Conturi, DNA si ANI — sesizate în cazul Centrului de Proiecte Timișoara.

Foamea oamenilor noi face ravagii în banul public!

Am atras atenția primarului Dominic Fritz, încă de anul trecut, în legătură cu faptul că eliminarea Consiliului Local din procedura de selecție a finanțării proiectelor culturale, sportive și de tineret este ilegală și periculoasă pentru banul public, în condițiile în care sumele anuale alocate acestor domenii sunt de ordinul milioanelor de lei. În opinia mea, Comisia 5 din Consiliul Local Timișoara, cea specializată în aceste domenii, ar trebui să aibă ultimul cuvânt de spus în alocarea banilor publici, nu anumiți evaluatori independenți, mulți dintre ei iluștrii anonimi, ale căror singure merite certe sunt că au anumite simpatii și predilecții ideologice. Dominic Fritz a ales să ignore acest avertisment și a înființat un Centru de Proiecte care să «vămuiască» toate finanțările din buget, eludând prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activități non-profit de interes general. Era clar pentru toată lumea că, mai devreme sau mai târziu, apetitul nesățios al ONG-iștilor pentru banul public va duce la derapaje ilegale, recentele investigații jurnalistice fiind doar începutul problemelor pentru cei care confundă bugetul local cu propriul buzunar.

Informațiile care ne parvin din zona Centrului de Proiecte sunt de noaptea minții: încercări de a se achiziționa autoturisme, propuneri de mărire a numărului de angajați printr-o nouă organigramă etc. Toate aceste aspecte vor face obiectul unor controale și investigații de specialitate, mai ales că doamna Mirela Toc, funcționar public în cadrul PMT, a sesizat DNA, ANI și Curtea de Conturi pe aceste spețe.
Inspectorii Curții de Conturi Timiș se află deja la PMT într-un control tematic și, după dezvăluirile publice, probabil că vor poposi și pe strada Vasile Alecsandri nr. 1, la sediul centrului. Cât despre încrederea pe care acești «progresiști» culturali o inspiră în ceea ce privește Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, cred că este inutil să mai vorbim”, este declarația lui Țoancă.

Despre pericolul în care se află programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 a vorbit și liderul CJ Timiș, Alin Nica. Acesta a transmmis că organizează Timcultura 2022 ca o soluție pentru operatorii culturali respinși de Centrul de Proiecte Timișoara.

„Sunt conștient că Timcultura va reprezenta o soluție pentru mai mulți operatori culturali care au pierdut finanțarea de la Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara, deoarece acolo se pare că nu sunt punctate aspecte importante precum impactul în comunitate, calitatea unui eveniment, anvergura sau tradiția sa.

Un exemplu în acest sens este Festivalul Internațional de Literatură. Cum să nu fie eligibil un proiect care a adus în Timișoara, timp de 11 ani, autori de talie internațională, unii prezenți pe lista candidaților la premiul Nobel? Ce fel de viziune și a cui viziune implementează Centrul de Proiecte? Despre ce transparență vorbim când Centrul de Proiecte respinge o contestație argumentată, dar primarul oferă o alternativă în afara evaluării, doar pentru cei care, exasperați de nedreptatea suferită, au luat o poziție publică? Ce se întâmplă cu ceilalți operatori culturali ale căror contestații au fost ignorate? Unde se face adevărata evaluare a proiectelor, în Comisia de selecție sau în funcție de numărul de like-uri strânse pe Facebook?

Eu cred că operatorii culturali nu au nevoie de mila primarului Dominic Fritz, aflat sub presiunea publicului, ci de o evaluare corectă. Centrul de Proiecte, coordonat de primar, instituție care a aruncat la coșul de gunoi Festivalul de Literatură, este viitor mecanism de implementare care va hotărî unde merg mulți bani din Programul Timișoara, Capitală Europeană a Culturii.

Mă îngrijorează situația creată și mă întristează că Dominic Fritz recurge la artificii de imagine pe spatele operatorilor culturali. Dacă chiar are intenția să corecteze greșeala făcută de Centrul de Proiecte, pe viitor primarul ar putea îmbunătăți metodologia de finanțare și ar putea instrui echipa «aleasă pe sprânceană», dar lipsită de experiență, din proaspăta lui instituție subordonată”, a transmis Nica.

Nici JazzTm nu a prins finanțare de la Centrul de Proiecte, ceea ce i-a adus și mai multe critici.

„Primăria Timișoara, prin conducătorii săi vremelnici, a dovedit că nu înțelege nimic și e în stare să șteargă ani de eforturi cu un simplu gest.

Consiliul Județean Timiș a dovedit că, dimpotrivă, cu un buget mult mai mic decât cel al orașului, sesizează golul pe care finalul JazzTM l-ar fi lăsat în comunitate și salvează, continuă și dezvoltă festivalul.

Anii dedicați acestui festival nu au fost în van, iar Timișoara va avea din nou o scenă cu deținatori a zeci de premii Grammy. JazzX — 1–3 iulie, cu Stanley Clarke, Hiromi, sau Ilhan Ersahin și cu o ambiție și mai mare pentru 2023. Organizat de Consiliul Județean și Centrul Cultural Plai și finanțat de Ministerul Culturii”, a scris Dan Diaconu pe Facebook.

Trebuie menționat că liberalul Dan Diaconu este și consilier local în Timișoara și, mai nou, consilier personal al lui Alin Nica.
Între toate aceste acuzații, reprezentanții Centrului de Proiecte Timișoara aduc lămuriri. Redăm mai jos poziția lor integrală:
„În cadrul articolelor publicate sunt prezentate o serie de supoziții și acuze nefondate și injuste, bazate pe o înțelegere incorectă a activității Centrului de Proiecte și a experților cu care colaborăm pentru evaluare.
Pentru o corectă informare, redăm aici procesul de evaluare și selecție a proiectelor finanțate de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte:

1. Procedura de înscriere și selecție a specialiștilor externi independenți este anunțată public. În cazul apelului de proiecte „Cultura în prezent” au fost eligibili să își depună candidatura specialiști care au competențe profesionale specifice și experiență de minimum 3 ani în cel puțin una din cele 5 arii tematice ale apelului de finanțare. În plus, a fost necesar ca evaluatorii să prezinte o bună cunoaștere a contextului cultural local și a mecanismelor finanțărilor publice în domeniul culturii (din postura de evaluatori și/sau aplicanți). Găsiți informații despre întregul proces în Anexa 12, precum și în Regulamentul și Anunțul apelului de pe pagina apelului de finanțare, secțiunea Documente utile.
2. Evaluarea și selecția ofertelor culturale se realizează de către comisii formate dintr-un număr impar de membri. În cazul apelului de proiecte „Cultura în prezent”, am constituit comisii a câte 3 membri, atât pentru prima etapă de evaluare, cât și pentru soluționarea contestațiilor. Am avut în total 25 de evaluatori independenți din toată țara, organizați în 10 comisii de selecție și în 7 comisii de contestații.
3. Un membru al unei comisii nu cunoaște identitatea celorlalți 2 membri ai comisiei din care face parte decât în situaţia în care se constată diferenţe mai mari de 15 de puncte între punctajele totale acordate, individual, pentru aceeaşi ofertă culturală. În această situație, Centrul de Proiecte convoacă o reuniune de reevaluare comună a ofertei în cauză. În plus, în cazul în care, în urma reuniunii de reevaluare, diferenţa între punctaje nu se reduce, oferta culturală respectivă va fi supusă unei noi evaluări, realizată de o nouă comisie.
4. Componența nominală a comisiilor de evaluare și selecție este publicată numai după încheierea sesiunii de selecție, pentru a menține un climat de imparțialitate a evaluării, dar și pentru a preveni presiuni asupra evaluatorilor de orice fel.
5. O ofertă culturală pentru care s-a depus contestație se evaluează de către alți membri decât cei care au făcut parte din comisia care a făcut evaluarea inițială.
6. În situația în care, în cursul evaluării, un membru al comisiei de selecție constată că se află într-o situație care ar putea fi în mod rezonabil susceptibilă de conflict de interese în legătură cu una dintre ofertele culturale sau legat de un solicitant, acesta are obligația să declare imediat acest lucru, urmând a fi înlocuit.

7. În cadrul apelului de proiecte se concurează pe arii diferite, care au alocări bugetare diferite, iar pentru contestații există un buget separat, alocat din bugetul total al sesiunii de finanțare în cauză, așadar riscul ca aceste contestații să nu fie rezolvate cu obiectivitate este nul, pentru că proiectele aprobate din faza I (înainte de contestații) nu pierd bugetul/statutul de câștigător în detrimentul proiectelor care ar putea să treacă în faza contestațiilor.
8. Aplicantul are la dispoziție grila de evaluare completă, pentru a vedea ce punctează în aplicația pe care urmează să o depună, cu toate explicațiile necesare. Documentul cererii de finanțare este amplu detaliat și fiecare criteriu este explicat la nivel de conținut. Grila de evaluare este, din acest motiv, detaliată excesiv, pentru a nu permite unui evaluator să depuncteze în mod subiectiv oferta culturală. Pentru fiecare 0,5 puncte neacordate, evaluatorul justifică în scris motivul depunctării.
9. Evaluatorii au această calitate în sine, pe persoană fizică, nu în calitate de reprezentanți ai unei organizații. Evaluatorii sunt selectați pe baza experienței lor extinse în zona managementului cultural sau în domeniul culturii, nu pe baza apartenenței la o organizație. Fiecare evaluator semnează o declarație de imparțialitate. Evaluatorii nu pot aplica la arii tematice la care au depus oferte culturale prin organizațiile în care activează.
Claritatea și echidistanța procesului de evaluare și selecție a proiectelor, precum și profesionalismul și imparțialitatea experților evaluatori sunt valori pe care se constituie întreaga activitate a Centrului de Proiecte, ca serviciu public al Municipiului Timișoara. De asemenea, credem că o informare completă și corectă este esențială.”
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, nu putea să rămână pasiv în tot acest scandal.
„Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara este un mecanism de finanțări nerambursabile transparent, care a reușit în scurt timp să profesionalizeze modul în care se dau bani publici pentru cultură în Timișoara. În locul unui sistem de alocări decise politic, discreționar și netransparent, avem acum criterii clare, cu evaluări independente și un focus pe impact în comunitate. Anul acesta, mulți operatori culturali au prins aripi și au depus proiecte excelente, în valoare totală de peste 9 milioane. Asta este în primul rând o mare dovadă de încredere pentru acest nou mecanism de finanțare și n-are decât să ne bucure. Dar la o sumă disponibilă de 3 milioane de lei, asta înseamnă și că idei bune și proiecte meritorii, în valoare de peste 6 milioane, au rămas, din păcate, nefinanțate. Este inevitabil ca în orice proces competitiv cu resurse limitate să existe nemulțumiri și dezbateri aprinse despre punctajele obținute și criteriile aplicate, despre cine a reușit să obțină finanțare și cine nu, despre cine merită și cine nu. E normal să producă dezamăgiri. Eu cred că aceste discuții despre cum să prioritizăm și să alocăm bani publici pentru cultură trebuie, cu toate dilemele, puse pe masă. În modul cel mai constructiv, și nu doar punctual, cu toată deschiderea din partea noastră de a aduce îmbunătățiri. Sunt conștient de responsabilitatea pe care o avem în Timișoara, Capitala Europeană a Culturii 2023, să nu dăm greș cu felul în care susținem cultura”, a declarant Fritz.
Ce se va întâmpla cu proiectele nefinanțate și care va fi direcția clară în care merge Timișoara din 2023, rămâne să vedem.

Caterina Ledrer

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Citește și :