Consultare publică pentru a stabili multiculturalitatea ca brand al orașului

Reprezentanții etniilor din cadrul Consiliului Consultativ al Minorităților Naționale (CCMN), care funcționează la nivelul municipiului Timișoara au avut, ieri, o întâlnire cu primarul Dominic Fritz al cărei subiect principal a fost o nouă viziune pentru păstrarea multiculturalității orașului. În momentul de față avem 9 minorități naționale reprezentate în Consiliul Consultativ al Minorităților Naționale: maghiari, romi, ucraineni, germani, sârbi, bulgari, italieni, evrei, macedoneni.

„Este nevoie de crearea unui for mai larg, mai deschis în cadrul Consiliului Consultativ al Minorităților Etnice, din care să facă parte orice organizație interesată, care îndeplinește condițiile din Regulamentul de Funcționare. Consider că acest lucru ar duce la dezvoltarea unui Consiliu Consultativ mult mai inclusiv și operativ, funcțional și cu rezultate palpabile. În momentul de față fiecare minoritate este reprezentată de către o singură organizație, în general fiind vorba, de uniunea respectivei minorități, care are reprezentare și în parlament. Deschiderea și către ONG-uri care activează în domeniul culturii și în domeniul educațional ar fi benefică pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra vieții culturale a fiecărei minorități și, ca primărie, să venim în întâmpinarea nevoilor reale ale comunităților pe care le reprezintă”, a declarat primarul Timișoarei.

În cadrul discuțiilor s-a vorbit despre promovarea multiculturalității orașului ca brand, iar în acest context primarul Timișoarei a propus realizarea primei Strategii de dezvoltare a orașului multicultural autentic.

O altă propunere a municipalității a fost legată de realizarea unui muzeu al minorităților în viitorul Centru Multicultural Mărășești, ideea fiind salutată de cei prezenți.

Printre solicitările reprezentanților minorităților din cadrul CCMN se află și alocări de spații, alocări de fonduri pentru evenimente culturale, folosirea limbilor utilizate în mod tradițional în Timișoara pe inscripțiile statice, plăci cu denumirea localității, numele de instituții, inscripțiile monumentelor, respectiv aplicarea plăcuțelor multilingve.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Paradoxul reformei în România

De ce românii susțin schimbarea, dar nu mai au încredere în cei care o implementează România vrea reformă. Dar fără costurile reformei. Românii par pregătiți pentru schimbare,...

Fermierii din Banat și din întreaga țară sunt tot mai afectați de situația economică

Domeniul agricol a pierdut 70% din profit şi 28,6% din cifra de afaceri a producătorilor, între 2022 și 2025 (de la 43,2 la 30,9...

Citește și :