Dosarul „Sex cu minore” în Timişoara are implicații în poliție şi justiție

6500

Una dintre cele mai active reţele de prostituţie din vestul ţării, cu sediul sexual lângă Timişoara, la Dumbrăviţa, a fost destructurată de procurorii DIICOT, în urma unei investigaţii complexe în cadrul căreia convorbirile telefonice şi ambientale purtate de către proxeneţi şi clientela de lux au fost puse sub ascultare.

De asemenea, au fost monitorizate toate întâlnirile în scop de “afaceri sexuale” organizate de către Paul Mânzu, liderul de necontestat al reţelei, la vila sa din localitatea Dumbravita. Interesul procurorilor a fost cu atât mai mare, cu cât o parte dintre fetele traficate erau minore, iar printre clienţii de lux, amatori de sex pe bani, se numărau judecători, politişti, medici, avocaţi, artişti şi oameni de afaceri din Timişoara şi Arad.

În aceste condiţii, presiunea pe ancheta coordonată de către procuroarea Carmen Martinov, de la DIICOT Timişoara, a fost imensă, întrucât mulţi dintre suspecţii de calibru şi-au pus în mişcare toate pilele şi relaţiile sus-puse pentru a scăpa de acuzaţii. Aşa se face că o parte dintre terminalele telefonice pentru care s-au obţinut mandate de ascultare au ramas neindentificate de către anchetatori, atitudine care a alimentat suspiciunea că acestea aparţineau unor personaje inaccesibile în cadrul anchetei, gen judecători, procurori, milionari sau, şi mai intangibili, agenţi din cadrul serviciilor secrete.

În schimb, pentru a elimina din jurul dosarului avocaţii incomozi, care ar fi putut pune beţe în roatele anchetei, procurorul Carmen Martinov a încercat să-i citeze ca martori, fiind ştiut că un martor nu mai poate avea şi calitatea de apărător. Printre aceştia s-a aflat şi avocatul Florin Kovacs, care a fost citat ca martor şi audiat în legătura cu scopul întâlnirii, la un restaurant din Timişoara, cu unul dintre inculpaţi. În zadar a încercat avocatul să spună ca a fost vorba despre o întrevedere profesională, discuţia vizând semnarea unui contract de asistenţă juridică, întrucât procurorul nu a putut fi convins.

În prezent, chemarea avocatului la DIICOT face obiectul unui dosar de daune morale, în condiţiile în care judecătorii Curţii de Apel au stabilit caracterul abuziv al audierii, decretând că nu au existat niciun fel de fapte care să fi justificat acţiunea anchetatorilor.

“Deşi cazul a fost clasat, iar eu declarat nevinovat şi martor de serviciu, doresc să demonstrez abuzul procurorului Martinov şi să cer public excluderea sa din magistratură. Pentru asanarea morală a justiţiei şi creşterea încrederii publice în procurori, este bine să eliminăm astfel de persoane, care fac de râs magistratura”, a menţionat Florin Kovacs într-un memoriu adresat Consiliului Superior al Magistraturii.

La rândul sau, Carmen Martinov a confirmat existenta unei reclamaţii împotriva sa. “Domnul avocat Florin Kovacs a depus o reclamaţie împotriva mea la CSM, precum că i-am afectat imaginea! Care imagine, nu ştiu! Nu mă interesează această reclamaţie, transmiteţi-i salutări din partea mea!”, a fost replica sa. Cum era de aşteptat, plângerea a rămas fără niciun rezultat.

Casa de plăceri din Dumbrăviţa, luata cu asalt de mascaţi

Reţinerea proxeneţilor a avut loc în urmă cu un an, mai exact în data de 18 iunie 2015, când poliţiştii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate şi Serviciul de Acţiuni Speciale, coordonaţi de procurori, au descins în forţă la 19 locaţii din Timişoara, dar şi la cuibuşorul de nebunii de la Dumbrăviţa, unde locuia Paul Mânzu.

În aceeaşi zi s-a anunţat că în dosarul grupării specializate în organizarea de orgii sexuale cu minore este cercetat şi un judecător de la Judecătoria Timişoara, acesta fiind unul dintre clienţii fideli ai proxeneţilor care-şi racolau “marfa” din cluburi sau de pe reţelele de socializare. Magistratul Nicolae Tomuş apelase în repetate rânduri la serviciile minorelor traficate de interlopul Paul Mânzu, creierul întregii afaceri, şi nu ezitase, după cum spuneau anchetatorii, să şantajeze una dintre victime cu ameninţarea că, daca va refuza să mai presteze servicii sexuale, va trimite familiei acesteia o înregistrare în care apărea în ipostaze compromiţătoare.

Alături de judecătorul timişorean, printre clienţii cu bani care frecventau casa de plăceri din Dumbrăviţa, proprietatea lui Paul Mânzu – individ care mai fusese condamnat la 2 ani şi trei luni de închisoare în dosarul devalizării BRD Craiova, împreună cu Doru Meosu, Osman Tunc si fostul colaborator al lui Zaher Iskandarani, Eugen Florescu – s-au mai aflat omul de afaceri arădean Cosmin Codrin, avocatul Adrian Popescu, medicul Horaţiu Petrescu, dar şi muzicianul Handke Giuseppe, alias DJ Manzotti, celebru cu trupa sa, DJ Project.

Conform anchetatorilor, în acea vilă erau organizate adevărate orgii sexuale, de unde nu lipseau drogurile, de la cannabis până la cocaină. Adolescentele racolate pe reţelele de socializare erau convinse să întreţină relaţii sexuale, fiind filmate şi ulterior şantajate să revină, să-şi “servească” clienţii în continuare, pentru ca filmuleţele pornografice să nu fie trimise părinţilor.

În dosar au aparut rapid şi numele agentului de poliţie Ovidiu Gîţan, de la Secţia 1 Poliţie, a lui Ovidiu Torj, fostul soţ al Brigittei Sfăt, actuala soţie a lui Ilie Năstase, dar şi a unei simpatice jurnaliste din Timişoara, care, posibil, avertizată, a reuşit să dispară la timp din anturajul aceastei grupări infracţionale.

În urma audierilor, Paul Mânzu, Ovidiu Torj, Gheorghe Bălu şi Ovidiu Gîţan au fost arestaţi preventiv. Paul Mânzu a ajuns după gratii cu întârziere, după ce a reuşit să înşele vigilenţa anchetatorilor şi să dispară din sala de judecată. Dat în urmărire internaţională, a fost prins după câteva săptămâni şi introdus în arest.

Eleve de liceu racolate prin metoda “loverboy”, transformate în prostituate

Procurorii DIICOT Timişoara au finalizat ancheta în dosarul reţelei de sex cu minore la sfârşitul lunii august 2015 şi au solicitat instanţelor de judecată tragerea la raspundere penală a nu mai puţin de 16 inculpaţi. De asemenea, în dosar au fost audiate şi 18 victime, dintre care 11 minore. Astfel, alături de arestaţii preventiv Paul Mânzu, Ovidiu Gîţan, Ovidiu Torj şi Gheorghe Băla, au mai fost trimişi în judecată muzicianul Giuseppe Hendke, component al trupei DJ Project, omul de afaceri Dorin Epure, patronul clubului de noapte Heaven, judecătorul Nicolae Tomuş, medicul Horaţiu Petrescu, omul de afaceri arădean Cosmin Codrin, avocatul Adrian Popescu, dar şi Mugurel Stan, Dan Călin Ardelean, Attila Muczi, Firu Tiron, Petru Boţ, Amarildo Iacusi, cu toţii fiind acuzaţi de constituire/aderare la un grup infracţional organizat, trafic de minori, proxenetism, pornografie infantilă şi folosirea serviciilor unei persoane exploatate.

De asemenea, în cazul lui Nicolae Tomuş s-a reţinut şi şantajul, întrucât “a ameninţat o victimă cu darea în vileag a unor situaţii compromiţătoare pentru ea (scene erotice filmate, dezvăluirea imoralităţii victimei) în scopul de a o determina să continuie relaţia sexuală pe care suspectul o întreţinea cu aceasta”. Pentru a-şi susţine acuzaţiile, procurorii au ataşat la dosar mai multe sms-uri trimise uneia dintre victime. „Lasă că o sun eu pe mă-ta săptămâna asta, târâtura ce eşti. Promit!!!”; “Mă p…ş pe tine!! Şi jur săpt asta vorbesc cu mă-ta şi cu ta-tu şi vezi tu fu…ţi gura mă-tii!/! Stai să vezi!!!”, sunt doar doua dintre sms-urile despre care procurorii au dezvăluit că aparţin judecătorului şi au fost trimise unei minore exploatate sexual.

Conform rechizitoriului, începând cu anul 2014, pe raza municipiului Timisoara şi Arad s-a constituit un grup infracţional organizat cu preocupări pe linia exploatării sexuale a persoanelor minore şi majore în folosul lor financiar. S-a reţinut că membrii grupului infracţional au racolat şi recrutat eleve de liceu prin metoda ,,loverboy” pe care, ulterior, le determinau să practice prostituţia în folosul lor financiar contra unor sume cuprinse între 200-600 de lei.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că suspecţii Mânzu Paul Vasile, Gîţan Ovidiu, Torj Ovidiu şi Băla Gheorghe au racolat minore, fiind identificate peste 25 victime, cu vârste cuprinse între 15-17 ani, prin intermediul reţelei de socializare Facebook, pe care le ademeneau prin diverse metode, profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau. Persoanele vătămate erau, de regula, plasate unor persoane importante cu atribuţii în domeniul juridic (judecători, avocaţi), medical, şi în rândul celor care asigurau ordinea (agenţi de poliţie), iar în cazul în care minorele doreau să întrerupă legătura cu membrii grupării, suspecţii recurgeau la şantaj, ameninţând victimele că vor prezenta membrilor de familie unele filme compromiţătoare cu acestea.

Dosarul nr. 1443/59/2015 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara la sfârşitul lunii august 2015, judecarea efectivă a cauzei începând la termenul din 9 septembrie. De menţionat că, la vremea respectivă, pentru a-şi salva cariera, judecătorul Tomuş a încercat să încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorul de caz, Carmen Martinov, însă această procedură nu a mai fost îndeplinită. Totuşi, pentru a-şi îmbunătăţi situaţia penală, magistratul a decis să apeleze la procedura simplificată a judecării şi a recunoscut toate acuzaţiile procurorilor.

Judecătorul Nicolae Tomuş, exclus din magistratură şi condamnat la 2 ani de închisoare

Prima sentinţă în dosarul Sex cu minore a fost pronunţată, de către magistraţii Curţii de Apel Timişoara, în data de 12 februarie 2016. Nicolae Tomuş – care între timp fusese eliberat din funcţia de judecator, prin decret prezidenţial, însă dobândise calitatea de avocat în Baroul Mehedinţi – a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare şi două luni de muncă în folosul comunităţii, pedeapsă care a fost păstrată şi în apel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A urmat, în data de 9 martie 2016, condamnarea poliţistului Ovidiu Gîţan la 2 ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, care, de asemenea, a beneficiat de clemenţa instanţei după ce a recunoscut toate acuzaţiile procurorilor. A revenit la serviciu, la Poliţia Timiş, până la pronunţarea unei sentinţe definitive. În prezent, dosarul se află tot pe rolul Curţii de Apel Timişoara, unde se dezbate cererea inculpaţilor de eliminare din dosar a înregistrarilor efectuate de SRI. În tentativa de a forţa menţinerea stenogramelor ca proba în dosar, procurorul DIICOT Carmen Martinov a transmis instanţei că înregistrările au fost efectuate de Serviciul de Operaţiuni Speciale a Poliţiei Timiş şi nu de către SRI, dar că nu poate oferi nicio dovadă în acest sens.

“Conform protocoalelor în vigoare, delegarea ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul SOS în vederea punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică se realizează în baza unor documente clasificate “secret de serviciu”, motiv pentru care nu pot fi înaintate instanţei de judecată”, se menţionează într-o adresă a DIICOT către Curtea de Apel.

În aceste condiţii, judecătoarea Iosana Codrina Martin a cerut declasificarea documentelor prin care s-a autorizat punerea în executare a mandatele de supraveghere tehnică în dosar, urmând să se ia o hotărâre în privinţa eliminării stenogramelor din dosar. Ulterior, este posibil ca acuzaţiile penale să fie “diluate” până la nivelul la care unii inculpaţi ar putea scăpa basma curată din această încurcatură penală cu minore.

loading...

3 COMENTARII

  1. Cum adica boschetarul ala de Ovidiu Gatan a revenit la sectia de politie?sa faca ce?e un rahat de om si el si restul,scoti la produs minore si iei suspendare?unde traim oameni buni?

  2. Adica daca exploatezi/santajezi minore si esti politist nu se pune?
    Faci exact contrariul la ce ar face un politist si tu continuui serviciul…
    Unde traim ba fratilor?
    Au astia rude, parinti bine sus pusi de nu-i baga la bulău…acolo unde le este locul linga proxeneti, ciordotori, violatori…că doar se stiu bine…

LĂSAȚI UN MESAJ