Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing a marcat, vineri, Ziua Culturii Române, eveniment considerat de chinezii și românii prezenți la eveniment o nouă deschidere în relațiile culturale România-China. Având ca imagine centrală personalitatea și opera lui Mihai Eminescu, evenimentul s-a constituit într-un moment de excepție, prin intermediul acestuia ICR Beijing reluând activitatea în China, țară în care dialogul cultural bilateral se bucură de un ecou unic în Asia.
Seara de vineri a fost cu atât mai valoroasă cu cât între zecile de participanți s-au regăsit și au vorbit veterani chinezi româniști, cu vastă experiență diplomatică și universitară, pesionați de opera lui Mihai Eminescu, cu toții invitații directorului institutului, domnul Liviu Țăranu, care a preluat dificila dar totodată onoranta misiune de a continua frumoasa și bogata cooperare culturală România-China.
Imagini din Timișoara la Beijing
Odată cu marcarea Zilei Culturii Române, pe simezele ICR Beijing a fost inaugurată o expoziție de fotografie intitulată „Timișoara, Capitala Europeană a Culturii în 2023”, organizată în comun cu Consulatul General al României la Shanghai și finanțată de Direcția Diplomație Publică din cadrul Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE), „Timișoara 2023” fiind una dintre temele prioritare în strategia de comunicare MAE, în acest an.
Invitațiilor lansate a răspuns și venerabilul profesor Xu Wende (88 ani), recunoscut în România și în China ca unul dintre eminescologii de excepție ai ultimilor 50 de ani, traducător în și din limba română, veteran al Radio China Internațional – China Media Group, secția de limbă română, reprezentată la eveniment de domnul director Wu Min.
Apoi, în casa culturii române din capitala Chinei au fost prezenți profesorii universitari doctor Ding Chao și Dong Xixiao, dar și foștii diplomați de carieră Wang Tieshan și Li Ming, cu toții profesioniști ai limbii române, prieteni ai românilor și României.
Evenimentul dedicat culturii române a fost încununat de Andrei Ivanovici, pianist de origine română descendent al compozitorului Ion Ivanovici (1845-1902) autorul celebului Vals „Valurile Dunării”. În prezent rezident la Shanghai, Andrei Ivanovici a susținut un concert de peste 40 de minute, intitulat „Omagiu Dinu Lipatti”, în care s-au regăsit lucrări de: Bela Bartok, Domenico Scarlatti, Frederik Chopin și Ion Ivanovici. Muzicianul este cunoscut melomanilor timișoreni și prin excepționalul concert din noiembrie 2019 când a vizitat orașul în amintirea stră-stră-bunicului său.
De asemenea, tinerii Wang Tiange – Tamara și George-Matei Andrei au susținut un moment poetic, recitând din opera lui Mihai Eminescu, în limbile română și chineză.
Prof.Univ.Dr. Ding Chao, din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU), și-a început mesajul transmițând celor prezenți: „Bună dimineața!”, în condițiile în care ora locală era trecută de 18:30. Apoi, cercetătorul în limba română, unul dintre erudiții prieteni ai României s-a explicat: „… când încep să vorbesc iarăși limba română, mă simt ca într-o dimineață. Este o întâlnire mult așteptată, cel puțin de mine. (…) Despre Eminescu, doresc să adaug câteva repere, despre relațiile lui cu China și cultura Chineză, încă din anii 70 ai secolului 19, când, aflat la studii la Viena, alături de bunul său prieten Ioan Slavici, amândoi, au fost influențați de filozofia germană, dar au descoperit și filozofia extremului orient. (…) Acum 100 de ani (1922), în China, presa literară din China s-a scris despre Eminescu. Mao Dun (pseudonimul lui Shen Yanbing ) unul dintre marii scriitori ai Chinei nu doar că a scris despre Eminescu, dar a și tradus fragmente, versuri, din poemul ‘Rugăciunea unui dac’, ca să nu mai vorbim că în anii ’50 din secolul trecut, alți mari traducători, între care unul se află aici, domnul Xu Wende, care a fost primul care l-a tradus pe Eminescu direct din limba română.”
La rândul său, Prof.Univ.Dr. Dong Xixiao, unul dintre prolificii traducători din limba română în limba chineză, a declarat că „evenimentul este nu numai primul pe care ICR îl organizează în 2023, dar este și prima întâlnire a românologilor chinezi din ultimii trei ani. De aceea are o semnificație deosebită. (…) Piața chineză este destul de mare pentru cultura română. Dacă subiectele alese și formele de manifestare vor stârni interesul oamenilor, problema este că pe această piață concurența generată de culturile altor țări este acerbă. Așa că este nevoie de un marketing, de o promovare la nivel. Românologii chinezi au tradus multe lucrări excelente. Dar, din punctul meu de vedere, atât lansările, cât și recenziile, lasă de dorit. Aceste relații ar trebui clarificate de ICR Beijing împreună cu editurile respective. Apoi, modelul de promovare culturală trebuie actualizat, înțelegând valoarea Internetului, pe lângă traducerea și publicarea cărților pe hârtie, avem nevoie și de conținut adecvat pentru distribuția online și pentru lectura fragmentată.”
