Un motiv de mâncărime

811

Avea o superbă pereche de picioare, pe care și-o proteja cu o fustă scurtă și roșie, ce se mișca întocmai ca o capă de toreador (pânza aia sângerie, care îl scoate din minți pe bietul taur). Dar stupefiant era faptul că picioarele alea teribile, lungi, puternice și fragile, totodată, nițel bronzate, îi erau pline de mușcături de țânțari. Noroc că aveam ochelarii de soare pe nas și mă puteam uita nestingherit. Femeia s-a strecurat printre scaunele de pe terasă, s-a așezat chiar la masa vecină cu cea la care stăteam, și-a pus poșeta lângă, pe un alt scaun, și, cu vârful unghiilor ușor curbate și date cu ojă carmin, s-a scărpinat pe pulpa din dreapta. S-a atins, de fapt, cu un fel de tandrețe… eficientă, căci după patru-cinci secunde a strecurat pe sub masă și mâna cealaltă și s-a scărpinat și pe piciorul stâng, mai sus de genunchi, undeva spre interior. O făcea absent, ca și când n-ar fi avut corpul cu ea, dar bănuiam ce mâncărimie cumplită o încerca, de fapt. Asta fiindcă știu din proprie experiență cum e după ce te înțeapă țânțarii. Iar ea era ciuruită!

Mi-am deschis revista ca să nu se prindă că trag cu ochiul. A comandat un mojito și și-a aprins o țigară. M-am uitat și mai atent. Avea pulpele, genunchii și coapsele roșii, de la mușcături. Din când în când, se freca pe acolo cu unghiile. Și o făcea într-un fel anume, încât pur și simplu îmi venea și mie să mă scarpin! La un moment dat, am simțit că trebuie să mă ridic și să o întreb: Cucoană, de ce naiba porți mini când ești plină de blânde? Nu-i păcat de cracii ăștia să-i faci de miru’ lumii?

M-am ridicat, dar m-am dus la baie. Mi-am aranjat părul, gulerul de la cămașă, mi-am studiat colțurile gurii, mi-am întins sprâncenele cu arătătorul drept și m-am spălat pe mâini. Când m-am întors, femeia nu mai era. M-am uitat precipitat în toate părțile. Nimic. Plecase. M-am așezat, învins, pe scaun. Pe masă, sub piciorul paharului meu cu bere, era un bilețel pe care scria: Dobitoc curios ce ești, sunt și alte motive pe lume care produc mâncărime, nu doar cel pe care-l știi tu!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.