Frontieră deschisă, pentru două zile, la Beba Veche
Cu un sfert de secol în urmă a fost pusă în practică o idee mai veche și foarte îndrăzneață. Era vorba de a colabora și a strânge legăturile de toate felurile în zonele unei regiuni aflate de o parte și alta a frontierei până la finalul anilor ’80 aproape inpenetrabile. Europa de Est abia ieșea din perioada totalitară. Perdelele opace și cortinele de fier începeau să cadă la nivel statal dar încă era o reticiență de a lucra împreună între județe și provincii fără aprobarea capitalelor.
Așa a apărut fenomenul Dunăre-Criș-Mureș-Tisa ce reunea provincii din trei țări ce se aflau în arealul circumscris de cele patru râuri importante. Treaba merge destul de bine de ani de zile. Evident că ar putea merge și mai bine dacă fondurile puse la comun și proiectele ar avea o și mai mare susținere. În plan vizibil și mult mai ușor de văzut de oricine este evenimentul anual de la monumentul „Triplex Confinium”. Aici, la locul unde cele trei frontiere converg într-un singur punct, se trece fără probleme de o parte și alta pentru două zile chiar și pe jos la fiecare final de mai. Acum după decenii pare ceva banal când se poate circula liber, doar cu buletinul, în aproape toată Europa. Dar pentru anii ’90 era ceva deosebit.
După doi ani de pauză, impusă de boala generală ce a fost provocată de virusul venit din Asia, se deschide din nou granița de la Triplex Confinium. Pandemia a închis chiar și un frumos gând de liberă circulație. Eveniment simbolic de celebrare a bunei colaborări între popoare, deschiderea graniței de la Triplex Confinium, frontiera triplă dintre Beba Veche, Kübekháza (Ungaria) și Majdan-Rabe (Serbia), a avut loc sâmbătă din nou, în acest sfârșit de săptămână.
Invitat de seamă la eveniment a fost și fostul președinte al Consiliului Județean Timiș, Viorel Coifan, inițiatoriul ideii de cooperare regională transfrontalieră care a depus la vremea respectivă mult efort pentru a face posibile întâlnirile anuale de la Monumetrul cu trei laturi. Deși este artizanul principal al întâlnirilor interprovinciale de la Triplex Confinium dânsul a asistat la discursuri doar ca spectator.
Festivitatea de deschidere a avut loc sâmbătă, la ora 10.00 fix în acordurile fanfarei militarilor din Ungaria. De data aceasta a fost rândul lor să înterpreteze cele trei imnuri de stat în deschidere. Iar finalul a aparținut tot lor cu celebrul „Imn al Bucuriei” ce definește Europa care tinde să devină tot mai lipsită de granițe reale.
Rând pe rând reprezentanții celor trei provincii implicate au scos în evidență buna colaborare de până acum dar și unele întârzieri inerente din motive de carantină și alte necazuri. UNa din marile probleme cu care s-au confruntat organele de ordine din zona de frontieră, în anii trecuți, a fost valul de migranți ce părea că nu se va mai opri niciodată. Deși fenomenul nu mai are aploarea de mai an încă mai crează multe probleme.
Reprezentatntul Serbiei a scos în evidență obligația morală ca Novi Sad și Timișoara să se achite cu succes de povara de a arăta tot ce este mai de seamă în cultura europeană în cei doi ani ( 2022 și 2023) în care cele două capitale de provincie vor fi și capitale europene. Este contraproductiv pentru Timișoara să nu folosească experiența acumulată în acest an de parte sârbă.
Evenimentele de la bornă au fost cele deja consacrate în mod tradiționale. Au fost alături de întâlnirea oficialităților din cele trei țări: România, Ungaria, Serbia și discursurile lor pline de promisiuni de viitor. S-a deschis festiv frontiera pentru curajoșii ce au înfruntat ploaia sicâitoare și au pornit la drum cu bicicletele să vadă localitățile și cunoștințele de „dincolo”. Nu a lipsit nici crosul transfrontalier al copiilor din cele trei sate limitrofe și premierea acestora. Deși, parcă, nu au fost la fel de mulți ca în alți ani, au depus același efort pentru cupele de campioni ai Triplexului”.
Reprezentanții celor trei țări au luat fiecare câte un fluier și s-au sincronizat pentru a da un caracter cât mai oficial crosului celor mici. Aceștia au fost nerăbdători și au încercat să alerge încă înaintea semnalului fiind temperați de antrenorii lor. Spre lauda dascălilor de sport care i-au instruit este de menționat că atât la fete cât și la băieți locul întâi a fost adjudecat de elevii români. Dar toți ceilalți au primit câte o medalie de participare de care erau foarte mândri. Ba chiar au rămas câteva în plus pentru a fi oferite și adulților ca semn de aducere aminte.
După festivitatea de la borna Triplex Confinium a urmat un drum până în localitatea sârbă Novi Kneževac pentru întrunirea Adunarii Generale a Cooperării Regionale Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. Cu aceast prilej au fost prezentate și premiate proiectele cu cel mai mare impact asupra bunăstării locuitorilor din Euroregiunea DCMT (DKMT), care constituie modele de bună practică.
De asemenea, la sala Lovac de pe malul Tisei, s-a ținut și Adunarea Generală a Asociaților Agenției de Dezvoltare Euroregională DCMT în cadrul căreia vor fi supuse aprobării documentele financiare ale societății.
La finalul discuțiilor foarte aplicate și atingând probleme concrete și stringente au fost acordate și premii pentru cele mai importante proiecte cu aplicare transfrontalieră. O mare investiție finalizată recent este legată de redarea caracterului de curs de apă navigabilă canalului Bega. Odată cu reabilitarea totală a sistemului hidrotehnic și de navigație de la Sânmihaiul Român lucrarea inițiată de Apele Române Banat a căpătat recunoașterea internațională ce implică România și Serbia ca părți partenere dar și alte țări ce ar dori să folosească capacitățile canalului fie pentru transport de marfă așa cum se făcea cu un secol în urmă. Sau la fel de bine luciul de apă poate fi exploatat și ca resursă de agrement nautic.
ABA Banat, în calitate de lider al proiectului transfrontalier „Repararea Infrastructurii de Navigație pe Canalul Bega”, a primit premiul de excelență pentru cooperare transfrontalieră în cadrul euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT). Acest premiu se acordă anual celor mai bune proiecte implementate în cadrul cooperării transfrontaliere din regiunea DKMT și reprezintă o recunoaștere a bunei colaborări a partenerilor aflați în proiect.
În 2022 au fost premiate 4 proiecte din cadrul euroregiunii, premiul de excelență atribuindu-se proiectului timișean care a fost realizat în parteneriat cu Serbia și care a fost finanțat prin Programul IPA Interreg CBC România-Serbia – RORS 15. Nu trebuie uitat Titu Bojin care din dubla calitate pe care a avut-o succesiv de specialist hidrotehnist dar și ca fost președinte de Consiliu Județean a făcut zeci de demersuri pentru a transpune în realitate acest vechi vis.
„Acest proiect a recompensat astăzi a trasformat Canalul Bega, așa cum îl știm de câteva decenii bune, într-o destinație ce va putea oferi în curând experiențe turistice unice și o conexiune a comunităților române și sârbe chiar pe apa canalului Bega. Mulțumesc partenerilor din România cât și celor din Serbia pentru toate eforturile depuse pentru ca acest proiect să fie dus la bun sfârșit, cu mult profesionalism. Felicitări tuturor!” a declarat Cristian Moisescu-Ciocan, directorul ABA Banat.
Anul acesta, din partea CJ Timiș au participat vicepreședintele Cristian Moș și consilierul județean Viorel Coifan, unul dintre inițiatorii deschiderii frontierei la Triplex în 1997.
Dar să vedem cum s-a ajuns la această colaborare dincolo de frontierele unui stat național dar cu limitare la o regiune europeană ce are în comun istorie, tradiții sau realități geografice.
Euroregiunea DKMT (română Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, maghiară Duna-Körös-Maros-Tisza, sârbă: Dunav-Kriš-Moriš-Tisa sau Дунав-Криш-Мориш-Тиса) este o regiune central europeană de colaborare transfrontalieră, înființată în 1997, între România, Ungaria si Serbia. Cel mai mare oraș este municipiul Timișoara. În componența ei intră:
– județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș din România; Întrre timp județul Hunedoara a hotărât să nu mai participe la acest concept de colaborare.
– județele Bács-Kiskun, Bekes, Csongrad, Jász-Nagykun-Szolnok din Ungaria;
– provincia autonomă Voivodina din Serbia.
Dși pare o construcție nouă în peisajul politic al părții noastre de Europă primele borne istorice sunt destul de îndepărtate în timp. Imediat după dezghețul apărut ca urmarea schimbărilor de regim de după 1989 au apărut și nevoile de a lega relații între entitățile apropiate dar despărțite de o frontieră.
Totul începe în anul 1992 odată cu parafarea la Timișoara a acordului de cooperare între judeţele Timiş şi Csongrád urmat mai apoi tot în 1992 de acordul de cooperare între județele vecine Arad și Békés. Acest prim dublu pas avea să fie urmat de proiectul de propunere de cooperare interregională trilaterală între județele Arad, Timiș din România, Bács-Kiskun, Békés, Jász-Nagykun-Szolnok, Ungaria și provincia Voivodina din Serbia.
Între anii 1994-1997 s-au depus eforturi continue tripartite pentru stabilirea unui cadru instituțional de cooperare. Se știa în mare ce se vrea dar nu era prea clar ce formă va lua inițiativa.
Într-un final la ajuns la o formă finală și a fost semnat statutului oficial de cooperare la Szeged în data de 21 noiembrie 1997 și imediat la o lună distanță ( în decembrie 1997) a apărut și un acord de cooperare între sindicatele din regiunea DCMT. Tot la acel final de an a fost ales și primul președinte în persoana lui István Lehmann, președintele Adunării Județene Csongrád. S-a stabilit ca îe viitor să fie o conducere rotativă a structurii cu persoane din fiecare țară pe rând.
Iar cum acest conglomerat de interese diverse să aibe și o consistență economică mai importantă și antreprenorii au fost cooptați prin „Declarația Camerei privind Cooperarea Camerelor de Comerț ale DCMT” din februarie 1998.
A mai fost stabilită ca data de 30 mai 1998 să fie considerată în mod oficial „Ziua DCMT” cu o întâlnire triplă la granița și deschiderea frontierei la monumentul Triplex Confinium din apropiere de Beba Veche, Rabe și Kübekháza.
Al doilea președinte al euroregiunii a fost din anul 1998 vechiul liberal, Viorel Coifan, în acea perioadă președintele Consiliului Județean Timiș.
Au început și primele acțiuni sub egida DCMT, în vara anului 1998 a avut loc o tabăra de tineret DCMT în Kishomok. Iar un an mai târziu, în 1999 se publică primului număr al ziarului EURO-TRIO Euroregiunea ce va apare în trei limbi.
Luna martie 1999 aduce o Hotărâre a Conferinței Președinților de la Timișoara privind înființarea unui fond comun și a unui birou pentru DCMT. Aceste fonduri erau necesare pentru a pune în practică mai repede și scurtând birocrația unele proiecte comune ce nu necesitau fonduri foarte mari.
Al treilea lider este ales în 1999 în persoana lui Dan Ivan, președintele Consiliului Județean Arad.
După care cronologia continuă în ritm alert.
27 mai 2000 – Ziua DCMT, Triple Frontier Meeting, ceremonia de deschidere a biroului DCMT.
2000 – al IV-lea Președinte Caius Parpală, Președintele Consiliului Județean Arad.
2000 – Conceptul de dezvoltare economică al DCMT este finalizat.
2000 – Prima publicație a revistei EuroRegion cu sprijinul PHARE.
2000 – Conceptul strategic al DCMT a fost finalizat cu sprijinul PHARE Credo
Una din cele mai vizibile realizări a fost cea din octombrie 2000 – Deschiderea punctului de trecere a frontierei Kiszombor-Csanád cu sprijinul PHARE. De atunci „vama Cenad” funcționează neîntrerupt și scurtează drumul celor din județul Timiș ce vor să ajungă la Szeged fără a mai ocoli prin Arad.
2001 – al V-lea președinte Ðorðe Ðukic, președinte al Comitetului executiv al provinciei autonome Voivodina,
21 noiembrie 2002 – Sărbătorirea a cinci ani de la DCMT la Timișoara.
2002 – al VI-lea Președinte Dan Ioan Tipoș, președintele Consiliului Județean Timiș.
2002 – Apare publicaţia statistică Euroregiunea în cifre.
2002 – DCMT decide să înființeze o companie de interes public deținută în comun.
24 mai 2003 – Este înființată Agenția de Dezvoltare DKMT sub forma unui SRL (Békéscsaba, Subotica, Szeged).
22 mai 2004 – Ziua DCMT, Triple Frontier Meeting, deschiderea frontierei la Triplex Confinium.
2004 – Al VII-lea președinte Zoltán Varga, Președintele Adunării Județene Békés.
Noiembrie 2004 – Euroregiunea DCMT este lansată la Berlin fiind un exemplu de relații de succes.
2005 – Prima ședință comună a guvernului maghiar-român
28 mai 2005 – Întâlnirea Dr. Ferenc Somogyi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, Mihai-Răzvan Ungureanu, Ministrul Afacerilor Externe al României, Vuk Draskovic, Ministrul Afacerilor Externe al Serbiei și Muntenegrului;
Adoptarea Planului Strategic DCMT.
2005 – al VIII-lea președinte, Bojan Pajtic, președinte al Consiliului executiv al provinciei autonome Voivodina.
2006 – al IX-lea președinte Constantin Ostaficiuc, Președintele Consiliului Județean Timiș.
2006 – A doua ședință comună a guvernului maghiar-român.
19 aprilie 2006 – A doua întâlnire a miniștrilor de externe la Novi Sad. Întâlnirea Dr. Ferenc Somogyi, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungaria, Mihai-Răzvan Ungureanu, Ministrul Afacerilor Externe al României, Vuk Draskovic, Ministrul Afacerilor Externe al Serbiei și Muntenegrului.
27 mai 2006 – Ziua DCMT, Triple Frontier Meeting, deschiderea frontierei la Triplex.
2 iunie 2007 – Ziua DCMT, Triple Frontier Meeting, deschiderea frontierei la Triplex
2007 – A treia ședință comună a guvernului maghiar-român
1 iunie 2007 – județul Békés părăsește DCMT.
2 iunie 2007 – Ziua DKMT, Triple Frontier Meeting, deschiderea frontierei la TRiplex.
2007 – președintele al 10-a, Anna Magyar, președintele Guvernului Local Județean Csongrád.
21 noiembrie 2007 – Sărbătorirea a zecea aniversare a DCMT la Timișoara.
2008 – Al 11-lea președinte Bojan Pajtic, Provincia Autonomă Voivodina.
Noiembrie 2009 – Județul Hunedoara parasește DCMT.
Un vizionar cu inclinații de poet a spus:
„Visez la ziua când pe aici vor trece turiști cu biciclete și se vor întreba ce e cu acest colos de beton în plin câmp de grâu și care nu are nici o utilitate!”
