Turismul din Banat — un dezastru gândit de politicienii locali de toate culorile

554

E august, iar timișorenii au început deja să plece în concediu. Cei care nu au ales să părăsească țara sau zona de vest a României au la dispoziție câteva locuri de vis unde să-și petreacă zilele libere. Din păcate, cele mai multe baze de agrement, ștranduri sau stațiuni sunt greu accesibile; fie drumurile care duc în zone de poveste sunt atât de distruse încât turiștii aleg să le ocolească pentru a nu-și strica mașinile, fie stațiunile sunt neîntreținute sau abandonate complet. Autoritățile din Timiș și din Caraș-Severin stau pe adevărate comori turistice, dar nu știu sau nu vor să le exploateze. Nu mai departe de minunata stațiune Semenic sau Secu, Băile Călacea sau ștrandurile termale din Timiș, obiective de interes pe timp de vară, sunt departe de a fi în stadiul de a primi oaspeți.

Stațiune moartă din cauza infratructurii

Cândva perla Banatului de munte, stațiunea Semenic a ajuns o ruină. Puținele hoteluri și pensiuni care mai sunt deschise cu greu reușesc să-și ducă traiul mai departe. Turiștii sunt puțini, chiar și iarna. Iar motivul pincipal este drumul care leagă stațiunea din vâful munților de civilizație. Gropi la tot pasul, denivelări și riscuri de accidente — asta oferă infrastructura turiștilor care vor să urce pe Semenic.

Staţiunea turistică Semenic este situată la peste 1.410 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei (1.447), Semenic (1.446 m) şi Piatra Nedei (1.437 m). Pe Semenic există 6 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, prevăzute cu teleschi. De la pârtia de schi „Semenic” , cu un grad uşor de dificultate şi lungime de 350 m, la pârtia „Goznuţa” (700 m lungime), până la pârtia „Crucea de brazi” 1 şi 2 (700 m şi 530 m lungime) şi pârtia „Slalom uriaş”, cu un nivel ridicat de dificultate şi o lungime de 1.250 m, turiştii au posibilităţi multiple de alegere. Pentru „Prietenii munţilor” există pârtia „Slalom special”, de 800 m lungime.

O altă stațiune superbă din Caraș-Severin este Secu. Lacul de acumulare se întinde pe mai multe hectare și oferă o priveliște care își taie răsuflarea. Aerul de aici este puternic și curat, iar pe vremea comuniștilor stațiunea era foarte căutată de turiști. Acum, paragina se vede de la intrarea până la ieșirea din munți. O raită printre vilele construite, pe jumătate sau abandonate, te lasă cu un gust amar.

Lacul Secu se află la o distanță de aproximativ 7 kilometri de Reșița, fiind un lac de acumulare construit în anii ’60 pentru alimentarea cu apă a orașului. Acum, Lacul Secu a devenit un important loc de agrement, majoritatea turiștilor care ajung în acest loc superb venind pentru practicarea sporturilor nautice, pentru plajă sau ca să pescuiască. Barajul Secu a fost ridicat în anul 1963, fiind proiectat în special pentru alimentarea cu apă a orașului Reșița, însă și pentru a-l proteja în caz de inundații. Pentru ca acest baraj să fie realizat, satul Secu a fost înghițit de ape, la fel și o linie ferată care era utilizată pentru transportul lemnului de la munte. Astfel, cele aproximativ 20 de gospodării, plus o bisericuță din lemn, au fost inundate, localnicii fiind nevoiți să se mute într-un sat vecin.

Singura pensiune care încă primește clienți se află chiar la intrarea în stațiune. Urmează apoi o imagine sumbră. Pe partea dreaptă sunt înșiruite mai multe vile. Acestea au fost construite, pe jumătate, în anii 2000, dar lipsa de investiții în zonă i-a făcut pe mulți proprietari ai lor să le abandoneze.

Pe partea stângă, spre apă, se văd pintre copaci cabane de lemn. Și ele sunt acum ale nimănui. Lemnul e putrezit, geamurile lipsesc, iar buruienile au năpădit pereții. Aceeași situație am găsit-o și în fostul sat de vacanță. Căbănuțele nu au mai fost deschise de ani buni, restaurantul este un depozit de gunoaie, iar mucegaiul și mușchii au invadat construcțiile.

După ani buni în care drumul spre stațiune a ținut departe turiștii, fiind într-o stare jalnică, în 2017 s-a petrecut minunea. Șoseaua a fost reabilitată. Peste 9 milioane de lei au fost investite în infrastructură, dar lipsa de viziune de autorităților și dezinteresul investitorilor face ca și acum stațiunea să fie… o fantomă.

Băi termale Timiș sau Ungaria?

Județul Timiș are și el multe de oferit turiștilor vara. Dar, așa cum ne-am obișnuit, confortul nu este cel pe care îl găsim în Occident. În apropiere de Timișoara se află Băile Călacea, băi termale cu baze de tratament, însă pentru că aici nu este totul modernizat și unele aspecte lasă mult de dorit, timișenii preferă să treacă granița în Ungaria și să se bălăcescă în apă terală la Gyula, Mako sau Szeged.

„Din 1996, staţiunea Băile Călacea, aflată în apropierea Timişoarei, a intrat într-un amplu proces de reamenajare şi relansare, fiind cunoscută acum ca societatea comercială Turism şi Tratament Aqua S.A. În urma numeroaselor investiţii de proporţii, staţiunea şi-a schimbat aspectul, oferind atracţii pentru toate vârstele. Printre cei «răspunzători» pentru tot ce s-a realizat aici se numără şi dl Mircea Melteş, unul dintre acţionarii principali şi totodată managerul societăţii.

Sanatoriul, reamenajat şi dotat, are o capacitate de 250 de locuri şi dispune de cantină-restaurant. Baza de tratament asigură zilnic 17 proceduri — electroterapie, termoterapie, kinetoterapie, masoterapie şi altele, sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. Tot aici funcţionează şi un club de destindere şi relaxare, pentru persoanele de vârsta a III-a aflate la tratament. Pentru un sejur complet de 18 zile se achită 70% din valoarea pensiei solicitantului, în urma colaborării cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş”, aflăm de pe site-ul primăriei Orțișoara.

„Staţiunea se mai mândreşte cu un ştrand de dimensiuni olimpice şi cu o bază sportivă, cu terenuri de fotbal, de tenis şi locuri de joacă pentru copii. Campingul aflat în apropiere dispune de peste 100 de locuri de cazare. Putem spune că, prin reamenajarea întregii staţiuni, bănăţenii au demonstrat încă o dată că pot fi fruncea, chiar şi în turism, cu bani — nu foarte mulţi —, în schimb cu multă muncă şi dăruire.”

Pe hârtie totul sună bine. Realitatea este însă alta. Încă de la intrarea în băi parcă ești transpus în trecut. Cărămizile, aleile de beton prin care crește iarba, băncile scorojite și iarba netunsă arată ca cum 30 de ani.

Aquaparkurile timișene, un vis

Un alt motiv pentru care timișenii aleg să-și petreacă zilele libere în Ungaria sunt aquaparkurile. Acestea oferă distracții de tot felul, relaxare și apă perfectă pentru baie. Cum vecinii noștri au știut să exploateze la maximum potențialul oferit de apele termale, primarii din Timiș s-au inspirat de la ei. Mai mulți edili au promis că vor construi aquaparkuri, chiar și în Timișoara, dar totul a rămas la nivel de vorbe.

Primul care a anunţat că va construi un aquapark în Timiş a fost tânărul primar al comunei Dudeştii Noi, Alin Nica. Acesta a dezvoltat extrem de mult comuna, iar un aquapark i-ar fi adus mai mulţi bani la buget. Fiind foarte aproape de Timişoara, edilul susţine că ar atrage mulţi turişti.

Ideea a apărut nu mult după ce Nica a devenit primar şi putea deveni realitate odată ce au început să vină bani europeni pe ciclul financiar 2007–2013. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că proiectul nu a primit finanţarea necesară, care trece de 13–14 milioane de euro.

Cum ciclul de finanţare s-a încheiat, edilul din Dudeştii Noi a început să facă documentare pentru a putea totuși construi aquaparkul atât de aşteptat de localnici.

Din păcate, noul ciclul financiar, 2014–2020, nu oferă nicio axă pentru astfel de obiective. Aşa că promisiunea lui Alin Nica nu poate prinde contur deocamdataă.

Primarul Timişoarei nu se putea lăsa mai prejos şi a preluat ideea colegului său de partid de la Dudeştii Noi. Nicolae Robu anunţa anul trecut că vrea şi el un aquapark la Timişoara. Acesta susţine că avem bănuţi şi teren şi vrea ca şi timişorenii să se bucure de un parc de distracţii acvatic.

Dacă ideea a apărut anul trecut, anul acesta în buget au şi fost alocaţi bani pentru studiul de fezabilitate. Locul care apare pe proiecţia bugetară pentru 2018 este strada Ovidiu Balea, teren care este folosit şi pentru construirea de case pentru tineri. Specialiştii vor primi 100.000 de lei pentru a spune autorităţilor dacă aici se poate construi un aquapark. Până acum nu s-a realiza un proiect tehnic şi nici nu s-a stabilit cât va costa în final.

Un alt liberal s-a trezit că vrea şi el, în comuna pe care o gospodăreşte, un aquapark. Dănuţ Groza, primarul din Sânnicolau Mare, a anunţat că va construi un astfel de parc. Avanatajul pe care îl are este că izvoarele de apă termală sunt funcţionale şi ar putea foarte simplu să exploateze această resursă primită gratuit de la natură.

Primul pas pe care l-a făcut Groza a fost să meargă în vizită la colegul său din Oradea, pentru a vedea cum s-a realizat aici aquaparkul. După ce a văzut cum arată, cum a fost ridicat şi ce au făcut orădenii pentru a-l avea, primarul din Sânnciolau Mare a decis că va investi din bugetul local şi că, în 2 ani, aquaparkul ar putea fi gata.

LĂSAȚI UN MESAJ