Lucrarea „Secretele României subterane”, realizată de Ionuț Vlad Musceleanu și gen. dr. Emil Străinu, aduce în atenție un subiect extrem de intrigant și puțin cunoscut publicului larg: tunelurile secrete din România, arată playtech.ro.
Structurile subterane reprezintă o parte esențială a patrimoniului cultural și istoric al României, oferind dovezi ale unor evenimente și practici care au avut loc de-a lungul secolelor. Comparându-le cu rețeaua de autostrăzi din țară, se evidențiază dimensiunea și complexitatea acestei rețele subterane, care uneori depășește cu mult ceea ce putem vedea la suprafață.
Tuneluri cu importanță istorică și culturală
- Tunelul roman dintre România și Ungaria: Acest tunel,menționat pentru prima dată într-o lucrare în 1935, cu o lungime de 35 de kilometri, între localitățile Cenad din județul Timiș și Szeged din Ungaria, ilustrează ingeniozitatea tehnologică a antichității și importanța legilor teritoriale și comerciale din acea perioadă.
- Catacombele lui Iancu de Hunedoara de la Șiria: Aceste tuneluri, săpate în timpul luptelor cu turcii în jurul anului 1444, reprezintă o zonă de referință pentru strategiile militare inovatoare folosite în epoca medievală și pentru importanța fortificațiilor.
- Buncărele lui Stalin din Timiș : Construite în 1952 în jurul localităților Voiteg și Jebel, aceste buncăre reflectă tensiunile politice ale vremii și temerile regimului comunist față de dușmanii reali sau închipuiți.
- Tunelul Castelului din Carpați: Inspirat din romanul lui Jules Verne, acest tunel este legat de cetatea Cândești din județul Hunedoara și satul Brazi, oferind o ilustrare fascinantă a legăturii dintre ficțiune și realitate în cultura românească.
- Tunelurile Craiovei și Catacombele lui Pintea Viteazul: Aceste structuri sunt mărturii ale istoriei și imaginației populare din diverse perioade istorice, reflectând atât evenimente reale, cât și legende și mituri locale.
- Castelul Bathory de la Ilia și Rețeaua de tuneluri din Județul Hunedoara: Acestea evidențiază importanța strategică a tunelurilor în legăturile dintre cetăți și așezări în perioada medievală.
- Subteranele Cetății Târviștei: Acestea reprezintă un exemplu al ingeniozității arhitecturale și militare a epocii medievale în Valahia, oferind o perspectivă asupra modului în care structurile subterane au fost folosite pentru apărare și comunicații în acea perioadă.
Legendele și Utilizările Pratice
Pe lângă importanța lor istorică și culturală, structurile subterane din România sunt adesea asociate cu legende și tradiții locale. De exemplu, Izvorul Iubirii de la Sucidava este legat de o legendă conform căreia femeile din zonă veneau să se spele înainte de căsătorie, pentru noroc în viața lor maritală.
De asemenea, există exemple precum Turnul Slăninilor și Frigiderele Medievale, care arată ingeniozitatea oamenilor în folosirea tunelurilor pentru depozitarea hranei în condiții de temperatură constantă, fără a avea la dispoziție tehnologii moderne.
Sursa: https://ghidulbanatului.ro/
