Una din marile probleme ale lumii pe cale de modernizare este cantitatea mare de deșeuri ce rezultă din traiul cotidian. Departe de a fi în fruntea țărilor dezvoltate la domeniul selectării și neutralizarii a tot ce prisosește în gospodăriile casnice la nivelul județului nostru s-au făcut pași importanți în ultimul deceniu prin mutarea activității de la deponeu Parța ce era total depășit și chiar periculos la un nou loc la o distanță egală întrer cele două municipii din zona noastră.

La deponeu ecologic de la Ghizela este cu adevărat o industrie a gunoaielor. Acestea sunt selectate în mai multe etape cu utilaje moderne și după diverse etape și mai multe utilaje ajung o bună parte de a fi reciclate în fabricile ce pot tranforma din nou plasticul în material folositor. O mare parte din metale ( ăn special fierul și aluminiul) de asemenea ajung la cei ce au tehnologia de a le face ca noi iarăși și iarăși.

În ciuda eforturilor mari ale specialiștilor, din păcate încă nu acem o procent mulțumitor de reciclare. Peste câțiva ani ar trebui să ne apropăiem de cifra de 50 de procente de reutilizare a deșeurilor, dar până acolo este încă mult de muncă. Desigur și fondurile necesare sunt destul de importante. Nu trebuie uitat că toată tehnologia de la Ghizela, ce a fost moderna acum 15-20 de ani deja este depășită în alte părți de lume.

Toate aceste date și multe altele au fost azi arătate fără perdele și fără a ascunde ceva de conducerea deponeului de la Ghizela cu ocazia unei zile a porților deschise. O vizită ac olo este o experiență utilă oricui pentru a înțelege cîât de importantă este selectarea cât mai corectă a tuturor deșeurilor direct de la prima mână. Adică cel ce aruncă un PET sau un carton ori deșeuri casnice să le pună la containerul potrivit.

În contextul unor acuzații extrem de grave apărute recent în spațiul public care, dacă s-ar fi dovedit devărate, ar afecta întreaga comunitate timișeană, președintele Consiliului Județean, Călin Dobra, și conducerea SC RETIM Ecologic Service SA au invitat toți timișenii interesați să viziteze și să vadă la fața locului cum decurge munca la Depozitul de deșeuri de la Ghizela.

Scopul a fost ca toți cei interesați să afle la primă mână cum funcționează procesul de gestionare a deșeurilor în cadrul Depozitului și a trage singuri, la fața locului, concluzii despre acuzațiile apărute în spațiul public privind presupusa deversare a levigatului în râul Timiș.
Pentru oricine a trecut prin zonă aberația era simplu de demontat doar printr-o simplă cercetare a unei hărți. Prin apropiere curge râul Bega și nicidecum Timiș ce are albia la destul de mulți kilometri mai la sud.
Acest levigat de care se vorbește mult dar se cunoaște atât de puțin de fapt este o apă extrem de murdară ce trece prin mai mulște bazine de decantare și de tratare chimică și biologică și rezultă o apă destul de curată fără nici un miros și fără sedimente vizibile. Sigur că nu este potabilă dar nici pe departe nu arată așa de rău cum cred unii iresponsabili. Apele ce curg prin multe canale de irigații arată chiar mult mai rău decât apa rezultate de la celula de deșeuri numărul unu ce este acum pe cale de a fi izolată și neutralizată.

Chiar și mirosurile grele ce le acuză unii cu nasul mai sensibil există cu adevărat dar nicidecum nu sunt insuportabile. Mirosurile din unele unitîți industriale sunt mult mai grele decât cele de la deponeu.

Dan Pascu, Director General RETIM – a explicat participanților toate etapele traseului de colectare deşeurilor până la depozitarea în celulele deponeului, la colectarea și tratarea levigatului, măsurarea purității permeatului rezultat.
Astfel CJ Timiș și RETIM Ecologic Service SA au dorit să răspundă acuzațiilor lansate în presă săptamâna trecută, într-un mod cât mai transparent posibil.
Consiliul Județean Timiș și RETIM au încercat să clarifice faptul că acuzațiile apărute în mass media au avut ca sursa un articol nefundamentat și profund eronat.
Deși RETIM Ecologic Service nu este partizana nici unui partid politic și nu dorește să se implice în campania electorală în desfașurare, la eveniment au fost invitați și autorul articolului de pe site-ul recorder.ro, precum şi membrii USR și membrii PMP Timiș care au preluat şi dezvoltat recentele acuzații nefondate.
Redactorul de la recorder.ro nu a raspuns nici de această dată invitației managementului RETIM de a vizita platforma Ghizela, dânsul fiind invitat și anterior, înainte de publicarea articolului.

Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş şi a fost realizat în cadrul proiectului Sistem Integrat de Management Deşeuri Timiş.
Operatorul desemnat al acestui depozit este RETIM Ecologic Service SA. Este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani. În cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.
În prezent celula 1 este în curs de închidere, iar celula 2 este în exploatare.
Etape ale fluxului tehnologic:
1. Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:
a. Deşeuri umede – pubela neagră
b. Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde
c. Deşeuri vegetale
d. Deşeuri din construcţii şi demolări
e. Deşeuri stradale
2. De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela
3. La intrare se cântăreşte orice camion
4. În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:
a. Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică
b. Staţia de sortare deşeuri uscate
c. Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre
5. La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
a. Material feros
b. PET
c. Material neferos
d. Deşeu biodegradabil
e. Restul reprezintă refuz sortare
6. La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
a. Material feros
b. PET
c. Material neferos
d. Carton
e. HDP – plastic moale
f. PPE – plastic casant
g. Sticlă
h. Restul reprezintă refuz sortare
7. Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse
8. Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.
9. Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile
10. După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile
11. După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.
12. Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare
13. Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…
14. Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 centimetri
15. În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat
16. Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare
17. Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l înurma unui proces chimic în următoarele produse:
a. Permeat – care este apă curată
b. Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.
18. Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.
a. Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.
b. Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat
19. Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.
Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii:
– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş
– Garda de Mediu Timiş
– Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat