Tot ce trebuie să ştiţi despre alegerile parlamentare de mâine. Vezi lista candidaţilor din Timiş, de la toate partidele

1413

Alegerile pentru un nou Parlament se apropie. În 11 decembrie se deschid urnele şi aproximativ 18 milioane de români cu drept de vot vor avea posibilitatea să aleagă viitorii senatori şi deputaţi. Aşa cum s-a practicat şi la alegeri anterioare, secţiile de vot se deschid dimineaţa la ora 07:00 şi se închid seara la ora 21:00. Un lucru important pe care trebuie să îl ştie alegătorii este că nu vor pune ştampila pe candidatul preferat ci pe lista partidelor.

Ce votăm şi pentru ce?

La alegerile parlamentare vom alege, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, deputații și senatorii țării noastre. Camera Deputaților și Senatul alcătuiesc Parlamentul României.

Așa cum este prevăzut în Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, Parlamentul reprezintă puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale din stat, alături de puterea judecătorească (instanțele judecătorești) și puterea executivă (Guvernul). În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având atribuția de a adopta legi, hotărâri și moțiuni. Deși deputații și senatorii sunt cei care trebuie să vină, de regulă, cu propuneri de legi, inițiativa legislativă poate aparține și Guvernului sau cetățenilor.

Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporțională. Astfel, conform Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Pe 11 decembrie, vor fi alesi 332 de deputati si 134 de senatori. Dintre ei, 42 vor fi alesi in Bucuresti. Numarul total al parlamentarilor care vor fi alesi pe 11 decembrie scade cu 122 fata de Legislativul din 2012. Legea votului uninominal a creat atunci un Parlament anormal de mare, cu 588 de deputati si senatori.

Între timp, legea a fost modificată de politicieni, pe motiv că votul nominal a fost un eşec, de pe urma căruia a rezultat un Legislativ mare, deprofesionalizat, corupt şi ineficient.

Cum şi unde votăm?

La alegeri au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. În schimb, nu pot vota debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege. În ceea ce privește actele necesare, se poate vota în baza oricărui document dintre cele enumerate mai jos, valabil în ziua alegerilor:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • paşaportul diplomatic sau paşaportul diplomatic electronic;
  • paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Alegătorii trebuie să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, dacă în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare.

Circumscripţiile electorale sunt constituite la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43, aşa cum se stabileşte prin Legea nr. 208/2015. Deci, alegătorii pot vota la secţia de votare la care sunt arondaţi sau, dacă nu se află în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul sau reşedinţa, pot vota la orice altă secţie din același judeţ.

Dacă nu ești sigur unde trebuie să te prezinți la vot și vrei să afli secţia de votare la care eşti arondat, accesează www.registrulelectoral.ro și introdu datele personale. În cazul în care constați că nu ești înscris în Registrul electoral sau ai fost înscris cu date eronate, poți sesiza birourile judeţene sau filialele Autorității Electorale Permanente (AEP).

Unde şi cum votăm în Timiş?

În Timiș s-au tipărit 1.365.000 de buletine de vot pentru 628.000 de alegători, care își vor exprima opțiunea în 595 de secții. Dintre acestea 207 sunt în Timișoara. Organizarea alegerilor din județ a costat 3.500.000 lei, sumă ce include remunerațiile membrilor secțiilor de votare. Suma a fost acordată de către Guvernul României.

Materialele care vor fi folosite în secțiile de votare de toate primăriile din județ se vor preda vineri, 9 decembrie, la ora 7.00, cu excepția Timișoarei. Acele materiale rămân în primării, sub pază, și vor fi distribuite sâmbătă către secții. Pentru Timișoara, materialele vor fi distribuite sâmbătă.

Ca o noutate, alegerile din 11 decembrie vor fi supravegheate strict. Mai exact, autorităţile vor verifica CNP-ul fiecărei persoane prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Se vor folosi tablete, care trebuie să fie în permanenţă încărcate.

Operatorii care au sarcina de a scana cartea de identitate, în secțiile de votare, vor avea o sarcină în plus, atunci când se vor închide urnele de vot. Aceștia sunt nevoiți să filmeze cu aceeași tabletă numărarea voturilor, de la scoaterea lor din urne și până în momentul întocmirii procesului verbal.

Conform reglementărilor, operatorii trebuie să găsească un punct fix din locația respectivă, își încarcă tableta, iar la ora 21 vor înregistra rezultatele din secția respectivă, până la întocmirea procesului verbal. Pentru noi ar fi foarte important ca președinții să nu greșească procesul verbal. Pe tablete s-a introdus și un cod de verificare. La terminarea numărătorii, președinții secțiilor de vot dictează operatorului rezultatul procesului-verbal, iar operatorul verifică dacă acele chei de control ies sau nu ies.

După procesul de înregistare video a operatorului, în timpul numărării voturilor, acesta merge în fosta clădire a Finanțelor, unde cei de la STS vor verifica filmările.

În sfârşit, votul prin corespondenţă!

La aceste alegeri parlamentare, pentru prima oară, românii care locuiesc în străinătate vor putea să voteze prin corespondenţă, dar pentru asta trebuie să fie înscriși în Registrul electoral. Perioada de înscriere în acest registru s-a încheiat pe 14 septembrie, iar cei care n-au apucat să opteze pentru votul prin corespondență urmează să voteze direct la secție.

Cei care au ales să voteze prin corespondență vor primi la adresa indicată toate materialele necesare votării, inclusiv instrucțiuni, așa cum se arată în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență.

În ceea ce privește votarea la secțiile de votare, se vor înființa 417 astfel de secții, așa cum este prevăzut în Hotărârea AEP privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016. Cele mai multe sunt în Italia (73), Spania (53) și Republica Moldova (35).

Deci, la alegerile parlamentare din acest an, românii din străinătate au mai multe variante de vot: prin corespondență, la o secție de votare din apropierea locuinței sau la secțiile de votare organizate pe lângă ambasadele, consulatele, oficiile consulare și institutele culturale ale României în străinătate.

LĂSAȚI UN MESAJ