La Timişoara, hoţia se învaţă devreme. O demonstrează un dosar al poliţiştilor, care îi cercetează pe doi băieţi, de doar 12 şi 13 ani, de furt. În weekend, cei în cauză ar fi intrat, fraudulos, într-o societate comercială din Timișoara, de unde ar fi furat mai multe bunuri.
”În fapt, în data de 17 februarie a.c., în jurul orei 17.20, cei în cauză ar fi pătruns, prin efracție, într-o societate comercială, de pe raza municipiului Timișoara, de unde ar fi sustras mai multe bunuri.”, transmit polițiștii.
Prejudiciul în valoare de 455 de lei a fost recuperat în totalitate, bunurile fiind predate reprezentaților societății. Pe numele bănuiților a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, polițiștii continuând cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale a acestora.
După cum este cunoscut deja, țara noastră dispune de un bogat potențial turistic. La noi ar putea veni o multitudine de turiști de pretutindeni, întrucât ar avea ce să vadă și să aprecieze. Sunt o multitudine de laturi ale odihnei și divertismentului care ar trebui descoperite. Poate cu excepția turismului ce oferă bucuriile rezervate țărilor exotice, avem cam de toate. O tară încă nerezolvată ar fi slaba popularizare a acestor posibilități.
Tocmai din acest motiv, la sfârșitul acestei săptămâni, la București va avea loc timp ede patru zile un târg specializat pe oferte pentru drumeți.
Forțe implicate în atragerea călătorilor de la noi din județ și-au pus forțele împreună pentru a face și mai atractiv potențialul nostru. Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului (APDT) Timiș, sprijinită fiind de Consiliul Județean Timiș și în colaborare cu Primăriile Timișoara, Buziaș, Margina, dar și Asociația Timișoara 2021 vor avea un stand comun de prezentare a turismului din județul nostru, în capitală. Standul va fi unul generos, se va întinde pe 42 de metri patrați și va fi adresat tuturor celor care vor să știe ceva despre Banat.
În cele patru zile dense, în evenimente se vor afla alături de participanți, ghizi și agenții de turism, organizații cu activitate în turism din vestul țării ce vor prezenta oferte de călătorie în arealul nostru.
Tema acestui an va fi simplă și de mare efect: „Banatul pe tavă”. Se dorește o promovare și dincolo de hotarele propriu-zise ale zonei. Se va insista pe multiculturalitate, toleranță, ospitalitate, deschiderea spre nou, evoluția dar și acceptare reciprocă.
Aceste oferte ce vin pe tavă sunt atât gastronomice, cât și culturale în vizitele făcute în toate mediile în special cele rurale ce sunt mai puțin cunoscute.
La târg, în cadrul standului au fost realizate 6 pulturi personalizate la care se pot alătura și alți operatori din domeniu, care au ceva de oferit. Cei ce vor să vină trebuie să-și suporte doar propriile cheltuieli de transport și cazare. Toate costurile de realizare și închiriere a spațiului și materialelor sunt suportate de APDT Timiș.
În cadrul târgului a fost rezervată o sală de conferințe pentru vineri, 23 februarie, între orele 12-14, unde Timișul va avea ocazia să se prezinte cu tot ce inseamnă CCE2021, oferte turistice pentru oraș, județ și regiune și unde Buziașul va avea, de asemenea, o intervenție. APDT Timiș cu sprijinul Primăriei Margina vor organiza o degustare de produse de gastronomie bănățeană, iar Buziaș va oferi o degustare de vinuri din zonă. Încă mai este timp pentru a veni și cu alte propuneri de a impresiona publicul de la târg.
Câteva din ofertele specifice județului ar putea fi citate:
– restaurantele cu specific al etniilor Maghiare, sârbe, germane.
– concertul unic în țară ce are loc în fiecare toamnă la peștera de la Românești.
– Fesativalurile specifice cum ar fi cel al papricașului de la Buziaș, al Etniilor sau Zilele lacului Surduc.
-Micul dejun de la Margina
-proiectul european Eco Timiș ce va face din râul nostru un produs turistic internațional.
Ca un punct în program ce va suscita interesul oaspeților este și prezența la stand a maestrului caricaturii, Ștefan Popa Popas.
Toate acestea ar fi destule pentru a face din colțul bănățean un loc deosebit, dar încă multe alte surprize se vor dezvălui chiar acolo.
Timișoara este, în 2018, capitala europeana la atletism. O comisie care a desemnat România pentru competiția de anul acesta a ales orașul de pe Bega.
Astfel, competiția europeana de atletism sau maratonul de 24 de ore intră în linie dreaptă.
„Suntem emoţionaţi şi bucuroşi că am reuşit să trecem cu brio acest test, acela al verificării condiţiilor de desfăşurare a Campionatului European de 24 Ore Alergare. A fost necesar un volum imens de muncă pentru a ne asigura că am acoperit cu succes toate capitolele din ghidurile IAU. Aprobarea detaliilor organizatorice ne onorează şi ne stimulează pentru a demonstra că în România se poate organiza cu succes o competiţie de asemenea anvergură”, a spus Diana Amza, Preşedintele Comitetului de Organizare a Campionatului European de 24 Ore Alergare.
Lista de participanţi va fi definitivată în cursul lunii aprilie şi se aşteaptă să cuprindă circa 170 de ultraatleţi din 26 de ţări. Pentru prima dată în istorie, România va avea un lot naţional de ultraatleţi care o va reprezenta la Campionatul European.
Pentru buna desfăşurare a campionatului, organizatorii aşteaptă cu braţele deschise peste 150 de voluntari care să ajute la asigurarea fluenţei concursului şi la implementarea amenajărilor logistice.
Cei care doresc să se înscrie ca voluntari o pot face la acest link: http://bit.ly/2GcqJ5O
Vacanța de iarnă se încheie și pentru Liga a 2-a de fotbal la sfârșitul acestei săptămâni. ASU Politehnica și Ripensia vor reîncepe bătăliile la cei doi poli ai clasamentului.
Teamurile timișorene trebuie să fie pregătite de reluarea campionatului după pauza de iarnă. Liga a 2-a se repune în mișcare de sâmbătă cu jocurile etapei a 22-a, iar emoții vor fi din nou pentru ASU Politehnica și Ripensia. Violeții au parte de un derby la primul joc oficial al anului, în compania Chindiei Târgoviște. Un meci ce ar putea schimba ambițiile poliștilor pentru această primăvară. Ripi merge la Snagov pentru o confruntare importantă pentru zona inferioară.
Ultimele teste au arătat punctele tari dar și problemele din cele două echipe. Elevii lui Bogdan Andone au cedat cu 0-1 în amicalul cu U Cluj de pe Știința. O partidă de verificare transformată de suporterii celor două echipe într-un show la care au participat aproape 1.000 de fani timișoreni și clujeni.
”Sunt mulţumit de evoluţia băieţilor mei, care au făcut un meci bun, şi-au creat ocazii de a marca, implicarea lor a fost în regulă. Poate la ultima pasă nu am luat cea mai bună decizie. Sunt sigur că până la meciul cu Chindia vom pune tot ce trebuie la punct”, a subliniat principalul violeților.
Ripi a susținut două jocuri amicale, cu U Cluj și ACS Dumbrăvița. În primul joc elevii lui Paul Codrea au câștigat cu 5-0, iar o zi mai târziu au remizat 0-0 cu echipa din Liga a 4-a Timiș. ”Suntem nerăbdători să începem campionatul. Cred că vom obține un rezultat bun în prima deplasare, cu Snagov”, a punctat Paul Codrea. Roș-galbenii au primit întăriri importante în această pauză de iarnă, fundașul Bocșan și atacantul Bădăuță.
ASU Politehnica ocupă locul 5 cu 36 de puncte, iar Ripensia ocupă poziția a 11-a cu 25 de puncte.
O parte dintre cei care comandă produse pe internet sau telefonic din afara spaţiului european fentează statul la plata taxelor vamale şi a TVA, potrivit DIGI24. Astfel că Fiscul a decis să fie cu ochii pe românii care comandă pe internet sau telefonic bunuri din ţările din afara Uniunii Europene.
Inspectorii ANAF au observat că o parte dintre cei care vin să-şi ridice coletele din vamă declară sume suspect de mici pentru a beneficia de scutirile de taxe. Câteva mii de români au fost însă depistaţi, iar statul i-a pus să plătească 85.000 de euro.
În perioada august-decembrie 2017, Fiscul a recuperat taxe în valoare de 391 de mii de lei, echivalentul a 85 de mii de euro, din care 41% au fost calculate pentru colete venite din China.
În total sunt 6.309 colete, pe care inspectorii le-au depistat alertaţi de valorile foarte mici declarate. De ce apelează unii cumpărători la aceste artificii? Pentru că scapă de plata TVA pentru bunuri cu o valoare mai mică de 10 euro. Dacă pachetul are o valoare sub 150 de euro, sunt scutiţi de taxe vamale, mai scrie DIGI24.
Cele mai multe cazuri au fost semnalate la Direcţia Vamală Braşov, unde inspectorii au controlat peste 130 de mii de colete. În clasament urmează Direcţia Vamală Timişoara.
Cât despre produsele subevaluate, inspectorii au descoperit, de exemplu, un telefon de 300 de dolari, dar cu o valoare declarată de 20 de ori mai mică de un cumpărător din Cluj-Napoca.
Un alt colet conţinea bijuterii pe care un cumpărător din Bucureşti a plătit 164 de dolari, dar a declarat o valoare de 5 dolari.
Deputatul USR, Cătălin Drulă, fost consilier pe probleme de infrastructură a ex-ului Cabinet Cioloş, aduce acuzaţii grave modului de proiectare a proiectului de lărgire la 4 benzi a drumului Timişoara – Dumbrăviţa – Giarmata – Autostrada A1.
Parlamentul susţine că locuitorii comunei Dumbrăviţa vor avea de suferit.
„Din păcate acest proiect ignoră interesele Dumbrăviței și va crea o serie de probleme adiacente, prezentate mai jos, pe care nimeni de la nivel județean nu se va grăbi să le rezolve după ce proiectul va fi terminat. Nu există indicii în acest proiect că problemele locale de trafic (lipsa rutelor alternative) și problemele nou create prin implementarea proiectului (poluarea, împărțirea comunei in două, etc.) ar fi fost măcar luate in serios la nivel județean”, a scris Drulă pe Facebook.
Deputatul acuză administraţia judeţului, cea care implementează proiectul, că nu a găsit rute alternative pentru locuitorii din Dumbrăviţa care nu vor să ajungă la autostradă. Şi nici rute alternative pe perioada lucrărilor.
„Actuala administrație este responsabilă pentru lipsa oricăror rute alternative (semnificative) de intrare / ieșire din localitate. Începerea lucrărilor la acest proiect presupune restricționarea masivă a traficului pe această arteră principală pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor, ceea ce va aglomera și străzi secundare ce vor trebui să suporte un trafic suplimentar. Aceleași străzi vor avea de suferit și din cauza poziționării unora dintre girațiile propuse, care vor forța locuitorii sa folosească mai intens străzile înguste pentru a putea ajunge in direcția dorită. De exemplu, girația amplasată la intersecția cu Etolia trebuia sa fie la intersecția cu Fervenția (cu zone comerciale). Astfel, între Kaufland si până după Lidl nu va exista posibilitatea de traversare a benzilor”, completează Cătălin Drulă.
Acesta atrage atenţia şi că nu sunt prevăzute piste penrtu biciclete.
„Un proiect de asemenea anvergură trebuia să cuprindă și îngroparea cablurilor cu reducerea numărului de stâlpi, refacerea trotuarelor și un sistem de preluare a apelor pluviale în subteran pe întreaga lungime a drumului (existând o diferență de nivel a cotei roșii, cea din mijlocul drumului, de aproape 9 metri între cele 2 intrări în localitate, iar canalele curente nu acoperă tot traseul)”, mai arată Drulă în postarea lui.
Drumul va fi lărgit la 4 benzi între ieşirea din Timişoara până la sensul giratoriu din Giarmata. Costul este de 80 de milioane de lei, aproape 60 de milioane de lei provenind de la UE.
Marți, 20 februarie, de la ora 14: 00, la Centrul de Cultură și Artă Timiș va avea loc un dublu eveniment , la sediul din str. E. Ungureanu, nr.1, din Timișoara.
Liliana Laichici, managerul CCAJ Timiş, a spus că este vorba de vernisajul ”Tezaur etnografic. Costumul național românesc din Banat” – expoziție etnografică Marius Matei și lansarea lucrării de grafică a prof. dr. Gabriel Kelemen care surprinde dinamica viului la nivelul biosferei într-un limbaj estetic contemporan. Ambele manifesătări fac parte din programul ”Celebrăm România 100”, derulat de CCAJT pe tot parcursul anului 2018. Intrarea la cele două evenimente este liberă.
Global Teacher Prize (supranumit Nobel pentru educație) – ediția 2018 vine cu un premiu substanțial în valoare de 1 milion de dolari și se acordă anual unui profesor excepțional care a contribuit în mod deosebit la îmbunătățirea rezultatelor elevilor săi. Câștigătorul va fi anunțat în 18 martie, la Forumul Educație și Competențe – Global, în Dubai.
La această ediție, din 173 de țări s-au trimis peste 30.000 de nominalizări, din care au fost selectate inițial cincizeci, iar în decembrie 2017 a fost făcut public topul celor zece finaliști. Ei au fost selectați pe baza unui set riguros de criterii, incluzând inovația în clasă, sprijinul acordat elevilor și eficiența dovedită a cadrelor didactice în inspirarea și motivarea copiilor pentru a progresa.
Manuela Prajea, profesor doctor în matematică (fost director al Colegiului Național „Traian” din Drobeta Turnu-Severin) este singurul dascăl român care s-a clasat în topul primilor 50 – cei mai prestigioși profesori din lume, la ediția din 2016, pentru multiplele proiecte educaționale de succes și zecile de premii internaționale obținute de elevi.
Cei 10 finaliști din acest an pot fi văzuți pe reper24.ro
Odată cu închiderea minei, Anina a devenit un oraş mort. Peste 1200 de mineri au rămas pe drumuri doar de la mina principală, fără un loc de muncă. Lor li s-au mai adăugat alți aproape 1000 de mineri de la minele de argilă refractară Cozla, Ponor sau din carierele de la Doman. Între timp, şi ce a mai funcţionat la Anina și era legat de minerit, a dat faliment şi s-a închis: fabrica de şuruburi şi fabrica de cherestea.
Unii dintre foştii minieri, au plecat cu tot cu familii în alte locuri în ţară. Au plecat după locuri de muncă. Au lăsat apartamentele puştii care acum sunt de nelocuit. Un cartier întreg este aproape părăsit – Orasul nou: unele blocuri nu au mai fost terminate de la revoluție, iar altele s-au pustiit fiindcă nu mai locuiește nimeni în ele. Cine vrea, se poate muta oricând într-un asemenea apartament pe care și-l termină și automat este al lui.
De la închiderea minei, Anina a devenit un oraş mort. Mai bine de jumătate dintre case sunt ,,fără suflet”. Oamenii spun că după o casă locuită, urmează cinci în care nu mai locuiește nimeni. Unele sunt doar închise, altele sunt abandonate și se degradează de la un an la altul.
Autoritățile locale și primarul Ioan Românu încearcă să atragă investitori, au acordat facilități peste facilități, dar totul se sfârșește cu ,,vă mai căutăm, ne gândim, o să luăm o decizie”. Și atât. Și iarăși o iau primarul și viceprimarul de la început căutând alți și alți investitori. Doar speranța moare ultima, nu?! În oraș, aproape că nu mai există locuri de muncă. Doar 2% din populația ,,de pe hârtie” a orașului este angajată cu carte de muncă: vorbim aici de angajații primăriei, ai poliției sau cadrele didactice. Băsescu și Tăriceanu le-au închis oamenilor mina după explozia din 2006 și în urmă cu câțiva ani, Boc a închis și spitalul orășenesc. Nici măcar centru de permanență nu mai există la Anina.
Un contrabandist de ţigări a fost prins chiar în timp de transporta cu maşina persoanlă zeci de mii de ţigarete fără timbru.
Polițiștii de Serviciului Rutier au depistat, pe strada Budai Deleanu din Timișoara, un bărbat de 51 de ani, având asupra sa țigarete de contrabandă. De la cel în cauză, polițiștii au ridicat în vederea confiscării 70.320 de țigarete netimbrate.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, polițiștii continuând cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale a bănuiților.
