Consilierii locali ai Primăriei Moșnița Nouă, Remus Petruse, împreună cu Ioan Sorincău au depus, marți, 20 martie 2018, la secretariatul instituției, „Declarația de Reunire” cu Republica Moldova, actul simbolic urmând să fie înaintat pentru semnături Consiliului local Moșnița Nouă, în cadrul ședinței care se va desfășura joi, 21 martie.
Dacă documentul va fi semnat de consilierii locali, Moșnița Nouă va deveni prima localitate din mediul rural, a județului Timiș, care va adopta ”Declarația de Reunire” cu Republica Moldova.
Potrivit documentului, Consiliul Local al comunei Moșnița Nouă:
Își exprimă solidaritatea deplină faţă de toate Consiliile Locale, Raionale și Judeţene din Republica Moldova și România, care și-au afirmat deschis declaraţiile de reîntregire naţională;
Îndeamnă toate unitățile administrativ-teritoriale din Republica Moldova și România să urmeze cu încredere și curaj acest exemplu de demnitate națională;
Condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări și execuţii publice, la deportări în masă, la înfometare și la deznaţionalizare;
Solicită Parlamentelor Republicii Moldova și României să emită o declarație comună privind reîntregirea țării și a neamului românesc, după care să elaboreze și să aprobe în regim de urgență un pachet de legi privind Reunirea Basarabiei cu România.
„Generaţia de azi are datoria morală de a lupta pentru aceleași idealuri apărate cu preţul vieţii lor de înaintașii noștri. Poporul român nu poate sărbători Centenarul Unirii fără o parte din teritoriile românești, care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia, în 1918. Să facem tot ce stă în puterea noastră pentru reîntregirea ţării în anul centenar 2018. Prin prezenta Declarație, ne asociem demersurilor primarilor din Republica Moldova (Basarabia) de a lupta împreună pentru recunoașterea valabilității actului Unirii, citit de bistrițeanul Iuliu Hossu, la 1 Decembrie 1918. Ne exprimăm dorința de a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri, fără ca granița la Prut să mai existe pe pământul românesc.”
Cetatea Jdioara se află la limita dintre judeţul Timiş şi judeţul Caras-Severin, la aproximativ 18 kilometri faţă de Lugoj şi la 80 de kilometri de Timişoara, fiind unul dintre locurile pline de însemnătate istorică, însă dat uitării de autorităţi. Astăzi, din cetate au rămas doar nişte ziduri aflate într-o zonă mirifică.
Cetatea Jdioara a fost ridicată de către regii maghiari în 1320, fiind folosită ca şi cetate de apărare. Ea a făcut parte din mai multe domenii, la început a ţinut de banul Severinului, apoi de comiţii de Timiş, iar în 1387, la porunca regelui Sigismund, Ştefan Losoczi a cucerit cetatea de la cei care se luptau pentru putere în interiorul statului feudal maghiar, în 1440 aceasta intrând în posesia regelui Vladislav I al Ungariei.
Leopold Ciobotariu, de la Muzeul Banatului, spunea despre cetatea Jdioara: “E o fortificaţie medievală de undeva de la sfârşitul secolului al XIII-lea, începutul secolului al IV-lea, nu era foarte mare, avea 40/25 de metri. Dar e trasată strategic, peisajul este foarte frumos. Este construită după invazia tătară, când apar foarte multe cetăţi. Sunt obiective care controlează teritoriul, iar în jurul lor se formează o serie de comunităţi. Sunt multe sate care aparţin de aceste cetăţi. Cei mai importanţi comiţi din Timiş au condus această cetate. Cetatea şi-a pierdut treptat din importanţă. Este distrusă definitiv odată cu tratatul de pace de la 1699, prin care se hotăreşte demolarea cetăţilor din Banat. Cetatea de la Jdioara este dinamitată până în 1701. Intră în starea de ruină până astăzi”.
Arheologul Adrian Bejan, fost şef de catedră la Facultatea de Istorie de la Universitatea de Vest, a făcut cercetări la cetatea Jdioara în anul 1978.
“Banatul a fost mereu o zonă de limită între lumea creştină şi cea otomană. Fiind un bastion de apărare al Regatului Maghiar, existau trei şiruri de cetăţi de apărare: pe linia Dunării, pe linia Timişului şi Mureşului (cum este şi Jdioara), şi cetăţile interioare, din zonele de câmpie. Jdioara a fost obiect de schimb între cei care se luptau pentru conducere în statul feudal maghiar. Interesant este că aici a fost scaun de judecată. În 1688 a trecut sub stăpânire turcească. La începutul secolului XVIII-lea cetatea este dărâmată. Este distrusă complet pentru că aici şi-au făcut un cuib haiducii care atacau populaţia. Cetatea ar trebui cât de cât recondiţionată şi consolidată”.
Cetatea Jdioara este un punct esențial pe harta monumentelor istorice din județul Timiș, dar din păcate prea puțin cunoscută. Cetatea se află pe raza Primăriei Criciova, în satul Jdioara, la întâlnirea dintre câmpia Văii Timişului şi prelungirea sud-vestică a munţilor Poiana Ruscă, la o altitudine de 288,4 m.
Ea a fost construită pe un platou cu trei pante abrupte și acces doar dinspre vest, pe valea Timișului. Ca şi suprafaţă, Cetatea Jdioara s-a numărat printre fortificațiile mici ale zonei, având doar două turnuri interioare, unul mai vechi, dreptunghiular, pe latura de SE și un donjon ridicat mai târziu (sec XV), pe latura vestică, de formă pătrată. Este posibil ca la Jdioara, la fel ca în cazul altor cetăți să fi existat un pod ridicător peste șanț.
Ca sursă de aprovizionare cu apă, Cetatea Jdioarei avea o cisternă proprie. Ca şi atestare documentară sunt cunoscuţi mai mulţi ani – în 1320, 1322, 1323 şi 1329, fiind menţionat Dionisie Széchy, ca şi mare stolnic şi castelan de Mehadia şi Jdioara. Cetatea a făcut parte din sistemul de fortificaţii al regatului maghiar consolidat după invazia tătară din 1241.
Ridicarea fortificației de la Jdioara de către regalitatea maghiară s-a legat de nevoia de impunere a autorității regale în mediul feudal românesc din zona înaltă a Banatului medieval, construcţia sa având loc foarte probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. În timp, aceasta s-a aflat sub jurisdicția banului de Severin, apoi a banului de Caransebeș și Lugoj.
Cetatea a mai funcţionat şi ca reşedinţă nobiliară şi scaun de judecată, precum şi ca reşedinţă de comitat sub jurisdicţia Banului de Severin, având în subordine cetatea Lugojului. O scurtă perioadă de timp, prin 1337, cetatea a fost ocupată de răsculaţi care cereau autonomie faţă de banul de Caransebeş, iar apoi asediată şi cucerită de Loszonczy Ladislau (viitor Ban de Severin).
Cetatea şi domeniul său au fost date în folosinţă, prin atribuire regală, drept răsplată unor înalţi demnitari ai regatului maghiar, fiind o perioadă scurtă şi posesiunea lui Iancu de Hunedoara, rămânând în stăpânirea familiei în a doua jumătate a secolului al XV-lea când a fost încredinţată lui lui Ioan, fiul nelegitim al lui Matei Corvin.
În perioada secolelor XVI-XVII, cetatea Jdioarei avea 60 de sate ca posesiuni. Cetatea s-a mai aflat şi în stăpânirea lui Petru Petrovici, comite de Timişoara, între 1548 şi 1552, iar în perioada secolelor XVI-XVII, a fost şi locaţia mai multor confruntări cu trupe otomane. În luna mai a anului 1600, fost asediată şi de trupele lui Mihai Viteazul, sub comanda lui Baba Novac. Rolul defensiv al cetăţii Jdioara se încheie odată cu anul 1688, când este cucerită de habsburgi.
Conform tratatului de la Karlowitz din 1699, Imperiul Otoman păstra Banatul, însă toate fortificaţiile, cu excepţia cetăţii Timişoarei, au trebuit demolate, inclusiv cetatea Jdioara.
Cetatea este părăsită şi distrusă parţial la începutul secolului al XVIII-lea, când este luată în custodie de haiduci. În 1739 sunt capturaţi 50 haiduci şi executaţi sub zidurile acesteia, prin asediul cetăţii de către generalul Lentului, care incendiază cetatea, ceea ce duce şi la sfârşitul acesteia, din ea rămânând doar zidurile, piatra acesteia fiind folosită de localnici la fundaţia caselor.
Cinci cetăţeni români au murit, iar alţi trei au fost răniţi în Olanda, după ce microbuzul în care se aflau s-a lovit frontal cu un camion, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie citate de presa olandeză.
Microbuzul în care se aflau românii s-a lovit frontal luni cu un camion, pe Drumul naţional N270, în apropierea localităţii olandeze Helmond. În microbuz erau opt cetăţeni români, angajaţi ai companiei olandeze Van Rooi.
Cinci români au murit, iar alţi trei au fost răniţi grav în accident, informează site-ul de ştiri Omroepbrabant.nl.
Numeroase echipaje ale poliţiei şi ambulanţelor au intervenit la locul accidentului.
Ministerul Afacerilor Externe anunţă, într-un răspuns pentru MEDIAFAX, că monitorizează situaţia celor trei români răniţi în Olanda, într-un accident rutier. În urma impactului, alte cinci persoane şi-au pierdut viaţa.
„Ambasada României la Haga urmăreşte îndeaproape evenimentele legate de accidentul rutier produs la data de 19 martie 2018, în localitatea Helmond din Regatul Ţărilor de Jos, incident soldat cu decesul a cinci cetăţeni români şi rănirea altor trei. Reprezentanţii misiunii diplomatice au întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii suplimentare cu privire la identitatea şi situaţia persoanelor afectate”, se arată într-un comunicat al MAE.
Sursa citată anunţă că, potrivit datelor obţinute din plan local, persoanele rănite au fost internate într-o unitate medicală din proximitate, fiind supuse unor intervenţii chirurgicale.
Microbuzul în care se aflau românii s-a lovit frontal luni cu un camion, pe Drumul naţional N270, în apropierea localităţii olandeze Helmond. În microbuz erau opt cetăţeni români, angajaţi ai companiei olandeze Van Rooi.
Refugiaţii prinşi fără drept de şedere în România nu provin toţi din Orientul Mijlociu. În Hunedoara, oamenii legii au descoperit o tânără de 22 de ani din Republica Moldova. Aceasta avea documentele expirate.
„Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări al judeţului Hunedoara au desfăşurat o acţiune cu forţe proprii, pe raza de competenţă, pe linia prevenirii şi combaterii şederii ilegale a cetăţenilor străini. Întrucât, este membru de familie al unui cetăţean român, persoana a fost îndrumată să-şi reglementeze dreptul de şedere pe teritoriul României”, spun oamenii legii. Tânăra a primit şi o amendă de 400 de lei pentru că nu şi-a reînnoit dreptul de şedere.
La 100 de ani la unirea Basarabiei cu România, timișorenii sunt chemați în capitala Republicii Moldovei pentru ”Marșul Centenarului” din Piața Marii Adunări Naționale, în data de 25 martie, împreună cu toată suflarea de dincolo de Prut care simte românește.
Alianța pentru Centenar organizează o excursie în Republica Moldova unde cei prezenți vor putea fi alături de cei care scriu istoria României. Astfel, vineri – 23 martie, deplasarea se va face cu o cursă specială de autocar din Timișoara de la ora 23:00, iar sâmbătă în jurul prânzului vom ajunge la destinație în Chișinău.
Duminică, 25 martie de la ora 12:00 are loc Marșul Centenarului la care vor participa 100.000 de persoane. Până seara va fi program liber de vizitare și de cumpărături, iar în jurul orei 20:00 se va pleca înapoi spre Timișoara. Prețul acestei excursii este de 130 RON, sumă care include atât transportul, cât și o noapte de cazare.
Pentru înscrieri și alte detalii, cei interesați să participe sunt rugați să contacteze organizatorii:
Două TIR-uri au derapat în judeţele Caraş-Severin din cauza vitezei pe drumurile acoperite cu zăpadă traficul fiind îngreunat. Se circulă în condiţii de iarnă în aproape toată ţara, mai ales în jumătatea de sud a ţării.
Potrivit Centrului Infotrafic, în judeţul Caraş-Severin, circulaţia rutieră se desfăşoară pe un singur fir, alternativ, din cauza a două accidente în care au fost implicate două TIR-uri care au derapat ca urmare a neadaptării vitezei la condiţiile de drum, pe un carosabil acoperit cu zăpadă: primul pe DN57B, la kilometrul 39, în apropierea localităţii Bozovici, iar al doilea pe DN6, la kilometrul 426, între localităţile Teregova şi Armeniş.
În niciunul dintre cele două evenimente nu au rezultat victime.
Este fără precedent: România are cea mai scumpă factură la energie din lume
România are o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial în legătură cu preţul facturilor la energie electrică şi gaze naturale, cu majorări de peste 40%, respectiv 48%, într-un singur an, a afirmat, marţi, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, într-o conferinţă de specialitate.
‘Factura la energie a Uniunii Europene se ridică la 1,11 miliarde de euro pe zi, adică cea mai scumpă factură la energie din lume, iar noi, spre deosebire de celelalte state membre, avem o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial. Am ajuns să înregistrăm o creştere a preţului la gaze naturale cu peste 48% într-un singur an şi la energie electrică cu peste 40%. Este fără precedent într-o ţară care are materii prime cu care îşi poate acoperi consumul intern în proporţie de 98% – şi vorbesc despre gaze naturale. Este o creştere generată strict de procesul de liberalizare. Această creştere se duce direct în afectarea competitivităţii economiei româneşti şi suportabilităţii consumatorilor’, a afirmat Iancu.
Potrivit oficialului, România se află în situaţia în care deţine materii prime, dar care sunt procesate în altă parte, devenind astfel un motor de creştere economică pentru alte ţări.
‘Noi vorbim despre economia circulară care se referă la valorificarea eficientă a resurselor, de orice categorie. Uniunea Europeană depinde de un consum anual de peste 176 milioane de tone materii prime şi doar 30% şi-l acoperă de pe teritoriul ei. Cu alte cuvinte, este într-o dependenţă de ceea ce este de fapt suportul motoarelor economice la nivel mondial. Văzând că nu are un partener de încredere în Rusia, principalul furnizor de materie primă în procent mai mare de 37% din totalul de consum materie primă al Uniunii Europene, şi-a propus măsuri alternative şi să-şi mărească valorificarea eficientă într-un proces de reciclare, de reutilizare, de valorificare a materiilor prime. Unde ne aflăm noi? Suntem în situaţia în care care deţinem materii prime pentru care suntem, la propriu, invidiaţi. Avem, aşadar, peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane de tone de aur şi argint şi peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul şi îl dăm la export, îl procesează altcineva şi se creează un motor economic în altă parte’, a menţionat deputatul.
În viziunea lui Iulian Iancu, de 11 ani se discută de Strategia Energetică, un document pentru care, însă, nu s-a dorit sistemic o finalizare.
‘Legat de felul în care ne putem valorifica energia, de 11 ani discutăm despre Strategia Energetică şi spunem că o realizăm. De 11 ani, Strategia Energetică nu se finalizează. Am avut ani de zile impresia că este vorba strict despre lipsa de competenţă, Acum, am convingerea că nu s-a dorit sistematic realizarea acesteia’, a subliniat Iancu.
Marţi, la Palatul Parlamentului, s-a desfăşurat Forumul ‘Managementul Deşeurilor în Economia Circulară’. AGERPRES
Cinci decese cauzate de gripă au fost înregistrate, în acest sezon, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, ultimul caz fiind al unei femei de 77 de ani, din Pâncota. În toate cele cinci cazuri decesul a fost cauzat de complicaţiile survenite pe fondul unor afecţiuni cronice şi niciuna dintre persoanele decedate nu fusese vaccinată antigripal.
Femeia s-a internat în data de 12 martie, pe Secţia Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. În urma consultului de specialitate făcut la internare, medicii au depistat o serie de comorbidităţi, cum ar fi insuficienţă respiratorie acută, boală coronariană trivasculară, angină pectorală instabilă, sechele infarct miocardic inferior, insuficienţă cardiacă NYHA IV, obezitate gradul I, diabet zaharat tip II, bronhopneumopatie cronică obstructivă, insuficienţă renală cronică, fibrilaţie atrială permanentă. O zi mai târziu, de la Institutul Cantacuzino din Bucureşti a venit rezultatul pozitiv pentru virus gripal de tip B. Femeia a decedat luni, 19 martie, în jurul orei 21.00, în urma unui stop cardio-respirator iresuscitabil. Pacienta era nevaccinată.
Urmare confirmării cazurilor de gripă, pentru evitarea unui eveniment epidemiologic, conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad continuă să menţină măsurile luate începând cu data de 8 februarie, cea mai aspră fiind instalarea carantinei în secţiile de pediatrie ale SCJU
O cunoscută voce de radio și un nume în ceea ce privește dicția, Carmen Ivanov, reșițeancă la origine, a postat astăzi un emoționat mesaj în urma veștii că Andrei Gheorghe s-a stins din viață.
”Ca să știți și voi: eu am început să ascult radio (zilnic) pentru Andrei Gheorghe. Apoi am început să fac radio (zilnic). Te-am iubit pentru vocea ta, spontaneitatea ta și pentru sarcasm.
M-ai întristat când am vorbit ultima dată pentru că tu, Andrei Gheorghe, mi-ai zis: „mi-e dor de radio”. Tu, mai presus de toți, meritai să te auzi cu acel inconfundabil: „Salutare, Națiune!”.
Drum bun, Andrei Gheorghe!”
Carmen Ivanov este realizator de emisiuni la Radio Gold FM, este creatoarea portalului dicție.ro și a lansat și o carte de dicție pentru copii, ”Străfurnica”.
Realizatorul de televiziune, Dan Negru, critică vehement reacţia breslei la moartea lui Andrei Gheorghe, fiind de părere că în timpul vieţii nu l-a apreciat pe măsură, iar acum îl omagiază cu ipocrizie.
„E ipocrită şi mizerabilă breasla mea! Îl omagiază azi în toate titlurile, dar de multă vreme l-a ignorat total! Când venea vorba de Andrei Gheorghe i se punea eticheta «nu mai are public»! Prea deştept, liber şi citit pentru breasla asta, azi! Am vorbit cu Mile Cărpenişan, trist, doborât şi dat afara din breaslă, dar după moartea lui aceeaşi breasla îl punea pe prima pagina şi îi făcea emisiuni omagiale. Pe Iosif Sava l-au dat afara din TVR şi apoi, după moarte, i-au pus un bust pe coridoare. Mizerabilă şi ipocrită breaslă!“, a scris Dan Negru pe Facebook.
Omul de radio si de televiziune Andrei Gheorghe a murit luni seară. El a avea 56 de ani.
