15.1 C
Timișoara
sâmbătă 20 aprilie 2024
type here...
Acasă Blog Pagina 3457

„Cu adevărat contează să nu-mi fie rușine de mine” – Interviu cu scriitorul Romulus Bucur

Robert Șerban
-
0
„Cu adevărat contează să nu-mi fie rușine de mine” – Interviu cu scriitorul Romulus Bucur

Romulus Bucur s-a născut în 1956, la Arad. Este poet, eseist, traducător, redactor-şef adjunct al revistei Arca, Arad. Predă literatură comparată, creative writing și traducere literară la Universitatea Transilvania din Brașov.

A publicat volumele de poezie: Cinci, cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin & Alexandru Muşina, 1982; Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatură, viaţă, 1989; Dragoste & Bravură, 1995; Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998; Cărticică pentru pisică, 2003; Poeme alese 1975–2005, 2008; O seamă de personaje secundare, 2009; Arta războiului, 2015; Poetry at Annaghmakerrig (with Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty/Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998, odeletă societății de consum (Editura Tracus Arte), 2018.

Robert Șerban: Poate un artist să fie în armonie cu sine însuși? Arta nu-i generată de conflict, de antagonisme, nu-i explozie?

Romulus Bucur: Da. Nu. Sau invers: Nu. Da. Sincer vorbind, consider și armonia, și conflictul stări particulare, caracterizând un individ, o colectivitate, un moment, și intersectându-se în așa fel încât să fie unice, irepetabile, imposibil de generalizat, de prins într-o formulă. Ca să dau un exemplu: în jujitsu (și judo), noțiunea principală e cea de ju, suplețe. Mai are vreo importanță, în afara unei tactici individuale, alese în funcție de o serie de evaluări personale, că îi provoc adversarului dezechilibrul pe care-l folosesc pentru a-l arunca la pământ, deci atac, deci folosesc o forță explozivă, sau că profit de forța lui explozivă, de atacul lui, deci mă apăr, pentru a-i provoca/accentua dezechilibrul și a-l arunca la pământ? Ca să duc discuția la un anumit nivel ce ține de întemeierea teoretică a celor de mai sus, vorbim de yin și yang, două elemente (le spun așa în lipsa unei categorii mai potrivite în care să le încadrez) opuse, dar nu antagonice, ci complementare: fiecare conține o părticică din celălalt și e capabil să se transforme în el, ceea ce chiar o face. Și armonia și explozia, tensiunea și relaxarea, avansul și retragerea, precum și o mulțime de astfel de perechi de noțiuni intră perfect aici.

R.Ș.: Îți plac chinezii. Ce-i de admirat la ei? Ce-i de imitat? Ce nu-ți place la ei?

R.B.: Totul. Nimic. Și, după asta, urmează explicitările, sub formă narativă. Am ajuns la China ocolind prin Japonia: când eram în clasa a cincea, vedeam la televizor serialul Răzbunătorii. În care Emma Peel (apoi, în sezonul următor, Tara King) se folosea de karate pentru a-i învinge pe tot soiul de răufăcători. La cinema, filmul francez Judoka, agent secret. Și Cei șapte samurai, Harakiri, Yojimbo și altele. Deci arte marțiale cam de toate felurile, suficient material pentru fantezia unui băiat de 11–12 ani deja pasionat de literatura de aventuri. În liceu, când deja aveam fumuri lirice în cap, am descoperit, cvasi-simultan, haiku-ul (superba antologie în cinci volume, legate în stil tradițional și în casetă de carton acoperit cu mătase, și poezia clasică chineză (vechea antologie din 1964, din Biblioteca pentru toți, de care am dat întâmplător în biblioteca alor mei), de unde mi-a rămas la suflet (și în memorie) un poet marginal, atât de marginal încât nici nu e inclus în antologie, ci doar citat în prefață, cu un scurt poem — Gao Shi, Rămas bun, noaptea, de la un prieten. Un poet care, aproape toată viața, n-a avut succes, loc de muncă, bani, așa încât a ajuns în armată, pentru ca, în cele din urmă, să fie răsplătit pentru servicii aduse patriei. Sau împăratului, ceea ce-i totuna J. Tot atunci, întâmplarea care mi-a pecetluit dragostea față de China: întâlnirea cu Pu Songling, din care tocmai se traduseseră Întâmplări extraordinare din Pavilionul Desfătării. O carte într-adevăr extraordinară, a unui autor extraordinar, care mi-a atras atenția că în China găsim un eșantion complet al umanității, cu bunele și cu relele ei, și cu șansa (sau neșansa) de a fi avut mii de ani la dispoziție să le experimenteze pe toate. O intuiție confirmată apoi de o sumedenie de autori chinezi, clasici și contemporani, pe care i-am citit și îi (re)citesc cu drag.

R.Ș.: Practici artele marțiale. Te-au scos aceste arte din vreo încurcătură, în afară de cele interioare, personale? Poți povesti cea mai tibetană (era să zic hollywoodiană) scenă în care ai fost implicat și în care artistul marțial din tine a evoluat?

R.B.: Habar n-am. În studenție, am fost atacat cu briceagul de un coleg de cameră care se îmbătase și i se pusese pata pe mine. Am profitat de cei vreo trei ani de judo pe care îi aveam atunci la activ și l-am dezarmat și aruncat la pământ, dar probabil că m-aș fi descurcat și fără asta. Plus două scene din adolescență, repet, perioada în care practicam judo, ca sport (asta îi și reproșez acum, că e o artă marțială castrată în scop educativ). Unu. Practicam de maximum o lună, o lună și jumătate, învățasem căderile și câteva procedee, și antrenorul nostru, la sfârșitul fiecărui antrenament, ne punea să ne luptăm între noi. Partenerul meu era un tip care tocmai avea un titlu de campion național. Am intrat agresiv, am atacat cu o aruncare peste umăr (morote seoi nage), din care am făcut dezechilibrarea, încărcarea adversarului și, când să finalizez, m-a lovit gândul stai că ăsta e campion, și tu doar un începător. Ezitarea aia de o fracțiune de secundă a schimbat totul — efectul de surpriză s-a dus, celălalt m-a dezechilibrat înapoi, s-a lăsat pe spate și m-a prins într-o strangulare din care n-am putut să scap. Doi. M-am nimerit cu un partener comparabil ca forță fizică și nivel tehnic. Care a hotărât să-și folosească forța (încordându-și toți mușchii) pentru a nu mă lăsa să mă apropii de el, deci să schițez vreun procedeu. Am dus-o noi așa un minut sau două, până când, nu știu cum, am reușit să-i rup priza și să execut o secerare a șoldului (harai goshi) ca la demonstrații, cu deosebirea că acolo e vorba de acordul celor doi parteneri ca să iasă bine (și spectaculos). Până în ziua de azi mă întreb cum am făcut-o. Dacă aș găsi răspunsul, probabil m-aș putea considera (sau aș fi considerat) maestru. Probabil că într-o existență ulterioară îl voi afla…

R.Ș.: Te-a întrebat poeta Andra Rotaru, într-un interviu, care e mantra ta favorită. Și ai răspuns că e Nu contează. Totuși, ce contează pentru tine?

R.B.: Contează ceea ce cred eu că contează? Răspunsul pe care i l-am dat Andrei exact asta voia să spună, că, văzuți (și judecați) din afară, nu contăm, cum nu contează nici ce gândim, ce facem, ce suntem cu adevărat. Și, interiorizând asta, ajungi să gândești dacă faptul că ești fericit sau nu, că ai reușit (sau nu) să faci ceea ce ți-ai propus în viață, că poți muri azi sau trăi o sută de ani etc. chiar contează. Repet, pentru tine, nu pentru ceilalți. Cu adevărat contează să nu-mi fie rușine de mine. Să respect un cod etic minimal, și asta în condițiile în care oricât de puțin m-aș cunoaște (sau oricât de puțin dispus aș fi să mă uit cu seriozitate în conștiința mea) sunt, oricum, singurul care are acces la toate datele, singurul care poate (doar poate, ceea ce nu înseamnă în mod necesar că o va și face) formula o judecată asupra gesturilor, atitudinilor, acțiunilor mele.

R.Ș.: Speranța de viață a crescut în Europa ultimilor 20 de ani. Oare și cea a cărților de poezie?

R.B.: Contează? Poezia, sub forma cărții, nu ocupă cine știe ce loc în viața (majorității) oamenilor, așa că doar noi, cititorii (o minoritate între altele), și autorii de poezie (o minoritate a minorității anterioare) suntem cu adevărat preocupați de asta. Și nici măcar noi tot timpul, că am înnebuni sau ne-am sinucide. Apoi, câte cărți (și nu poeme, nu versuri, nu imagini) mai rămân în picioare după zece ani, după cincizeci, după o sută și așa mai departe?

R.Ș.: Caut să nu ratez ocazia, te întreb care sunt opt cărți pe care le-ai recomanda fără să clipești?

R.B.: (Aproximativ) cronologic: (1) 1001 de nopți, (2) Boccacio, Decameronul, (3) Pu Songling, Ciudatele povestiri ale lui Liaozhai (Liaozhai Zhiyi), (4) Shi Naian, Osândiții mlaștinilor/Pe malul apei (Shui Hu Zhuan; titlurile sunt cele ale celor două versiuni românești), (5) Cervantes, Don Quijote, (6) Swift, Călătoriile lui Gulliver, (7) Bonaventura, Veghile de noapte, (8) Twain, Huckleberry Finn.

R.Ș.: În cartea ta de intertexte, Glose (2017), îl citezi pe prozatorul chinez Pu Songling: „Numai cei lipsiţi de succes nu sunt deloc nebuni”. Ce ar însemna succesul în poezie, dragă Romi? Dar în viață?

R.B.: Nu știu. Deci, ca să economisesc energie, nu-l caut, și nu știu dacă vine singur, nici dacă mă așteaptă la vreo răscruce și n-am altceva de făcut decât să dau peste el. Aș fi ipocrit dacă aș spune că nu mi-l doresc, și și mai ipocrit dacă aș spune că nu pot dormi din pricina lipsei sau a întârzierii lui. Dar, cu riscul de a mă repeta (deci de a deveni plictisitor), contează?

Sfârșit tulburător. Andreea a murit cu doar câteva clipe înainte de a fi cerută de soție, la Turnul Eiffel

Cosmina Iancu
-
0
Sfârșit tulburător. Andreea a murit cu doar câteva clipe înainte de a fi cerută de soție, la Turnul Eiffel

O fată din Gilău (Cluj), în vârstă de numai 23 de ani, şi-a găsit sfârşitul la Paris, în timp ce încerca să facă o poză cu turnul Eiffel, chiar înainte să fie cerută în căsătorie de iubitul ei.

Andreea a plecat cu iubitul ei, la Paris, pe 30 martie, pentru o scurtă vacanţă. Andrei, iubitul fetei din Gilău, avea un plan ascuns pentru a o cere în căsătorie, în faţa turnului Eiffel, şi chiar cumpărase un inel pentru cea care urma să devină soţia sa.

Pe 1 aprilie, Andreea şi iubitul ei se aflau pe platforma din faţa Palais de Chaillot, o zonă celebră din Paris de unde se vede foarte bine turnul Eiffel şi unde se pot face poze foarte romantice.

La un moment dat, în timp ce încerca să facă poza perfectă, Andreea s-a împiedicat şi a căzut în gol, de la o înălţime de aproximativ 10 metri.

Totul s-a întâmplat chiar înainte ca iubitul ei să îi ofere inelul şi să o întrebe dacă vrea să fie împreună toată viaţa.

Oamenii aflaţi în zona Palais de Chaillot au sunat disperaţi după ajutor, iar la faţa locului s-a deplasat o ambulanţă care a preluat-o pe tânăra româncă.

Din nefericire, din cauza loviturilor foarte grave suferite în urma căzăturii, Andreea s-a stins din viaţă.

Ieri, sute de oameni au condus-o pe ultimul drum pe Andreea, în localitatea natală, Gilău, din judeţul Cluj.

sursa – observator.tv

Momentul în care o gimnastă își rupe ambele picioare, în timpul unui concurs. Imagini cu impact emoțional

Sabina Roman
-
0
Momentul în care o gimnastă își rupe ambele picioare, în timpul unui concurs. Imagini cu impact emoțional

Samantha Cerio, o gimnastă de la Universitatea Auburn, din SUA, și-a rupt ambele picioare în timpul unui concurs desfășurat în acest weekend, la Baton Rouge, Louisiana.

Acidentarea oribilă a avut loc în timpul exerciţiului la sol. În imagini se vede cum Cerio pune mâinile în pământ, sare, dar aterizarea este complet nereuşită şi începe să urle de durere.

Fata a fost scoasă imediat pe targă și dusă la spital.

Împietriţi de imaginile care tocmai se derulaseră în faţa lor, spectatorii s-au ridicat în picioare și au aplaudat-o pe fată, scrie Daily Mail.

Atenţie, imagini cu puternic impact emoţional!

https://www.youtube.com/watch?time_continue=24&v=E1N3vi9UcE8

Amenzi mari pentru șoferii care blochează accesul ambulanțelor sau al mijloacelor de transport în comun, la Timișoara

Caterina Ledrer
-
0
Amenzi mari pentru șoferii care blochează accesul ambulanțelor sau al mijloacelor de transport în comun, la Timișoara

Tot mai mulți șoferi din Timișoara rămân fără mașini după ce le parchează în locuri nepermise. Autoturismele sunt ridicate de autorități dacă blochează accesul ambulanțelor sau al mijloacelor de transport în comun.

Dacă rămâneți fără autoturism veți avea de achitat sute de lei pentru a-l recupera.

”În ultima săptămână, au fost ridicate un număr de 10 autovehicule staționate neregulamentar, sub incidența indicatorului de oprire sau staționare interzisă, pe str. Dr. Ioan Mureșan – Spitalul Județean și Gh. Dima – Spitalul Municipal, dar și pe Bdul C.D. Loga, fiind aplicate și un număr de 258 sancțiuni contravenționale în zonele respective. Reamintim că sancțiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor OUG 195/2002 referitoare la oprirea și staționarea în locuri nepermise sunt între 290 și 725 lei și 2 sau 3 puncte penalizare la permis, în funcție de faptă, iar în cazul ridicării se achită și o taxă către SDM, cu al cărei mijloc se efectuează ridicarea. De asemenea, tot în ultima săptămână, un număr de cinci autovehicule identificate pe străzile Nera, Sinaia, Azuga, Mareșal A. Averescu și Soarelui, pentru care au fost emise dispoziții de declarare a abandonului, au fost ridicate de polițiștii locali împreună cu reprezentanții SDM”, transmite Poliția Locală.

Taxa de ridicare a mașinii este de 500 de lei.

 

Sondaj pentru timișoreni, marca Robu: vreți să închiriați locuri de parcare?

Caterina Ledrer
-
0
Sondaj pentru timișoreni, marca Robu: vreți să închiriați locuri de parcare?

Timișorenii sunt îndemnați să răspundă la un nou sondaj ”marca Nicolae Robu”, lansat (cum altfel?) decât pe Facebook. Oamenii sunt întrebați dacă ar dori să poată închiria locuri de parcare pentru mașinile personale.

”Tot mai mulți cetățeni, în diverse contexte și pe diverse canale, îmi cer să poată închiria un loc per mașină proprietate personală, dar nu mai mult de 2 per locuință, pentru mașinile înmatriculate pe jud. Timiș. Îmi fac datoria să vă consult: ce părere aveți?”, a scris edilul șef pe Facebook.

Cei care doresc să răspundă au la dispoziție două variante:
”Sunt Pentru Închiriere” și ”Sunt Împotriva Închirierii”.

Destin tragic la indigo pentru Ionel și Nicușor. Frații au murit în aceeași zi, din același motiv, la sute de kilometri distanță

Cosmina Iancu
-
0
Destin tragic la indigo pentru Ionel și Nicușor. Frații au murit în aceeași zi, din același motiv, la sute de kilometri distanță

Doi frați au avut un destin teribil. S-au stins în aceeași zi, din aceeași cauză, dar la sute de kilometri distanță. Mama celor doi era la căpătâiul celui care se stingea pe un pat de spital din România când a aflat că și celălalt s-a stins din viață, în Italia.

Ambii frați au fost răpuși de cancer. Tanti Angi, mama celor doi, era la căpătâiul lui Ionel, lângă un pat de spital, când a aflat că a murit și Nicușor, în Italia, la Treviso, conform observator.tv.

Nicușor Rusu avea 42 de ani și lucra ca șofer de tir în Italia. El a lăsat orfan un băiețel de 3 ani, Nicolas. Prietenii au demarat o acțiune de strângere de fonduri pentru repatrierea sa. Mama lor vrea să-i îngroape pe ambii în același cimitir din  Galați.

„Dragi Prieteni, în dimineața zilei de luni când Nicușor Rusu se stingea din viață… familia lui din România plângea trecerea la neființă și a fratelui lui Nicușor, Ionel Rusu și acesta suferind de cancer… Da, în aceeași dimineață, ați citit bine.

Nu-mi pot imagina cât de mare e suferința familiei, a mamei lor, neputând fi alături de ambii în același timp. Cu ajutorul nostru poate măcar să-și ia adio și de la Nicușor.

Sunt convins că îi purtăm în rugile noastre, dar putem să participăm cel puțin astfel și la ușurarea crizei financiare. Vă transmit recunostința lui Angi Rusu și, totodată, mulțumesc anticipat pentru donațiile voastre. Dumnezeu să vă binecuvanteze”, a scris unul dintre prietenii lui Nicuşor, pe Facebook.

sursa – libertatea.ro

Anchetă după ce cadavrul unei femei, recent externată din spital, a fost descoperit lângă o clădire dezafectată

Raluca Zorfie
-
0
Anchetă după ce cadavrul unei femei, recent externată din spital, a fost descoperit lângă o clădire dezafectată

Poliţiştii au demarat o anchetă după ce cadavrul unei femei a fost găsit lângă o clădire dezafectată, în cartierul Copou din municipiul Iaşi, după câteva săptămâni de la externarea acesteia din spital, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

Purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Ioana Buştiuc, a declarat, pentru Agerpres, că un bărbat a sunat la 112 şi a anunţat că a văzut un cadavru lângă o clădire dezafectată din zona rezidenţială Copou. Aceeaşi persoană semnala că animalele devoraseră parţial corpul victimei.

„La faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie. Lângă cadavrul femeii a fost găsită o sacoşă cu actul de identitate şi documente medicale. Este vorba de o femeie de 79 de ani, din comuna Româneşti. Pe la mijlocul lunii martie, fiica acesteia a sesizat poliţia că mama sa nu a mai ajuns acasă după ce a fost externată din spital. A fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Se fac cercetări pentru stabilirea întregii situaţii de fapt. S-a dispus şi efectuarea necropsiei pentru a stabili cauza decesului”, a afirmat reprezentanta IPJ Iaşi.

sursa – digi24.ro

Vânzarea mieilor, monitorizată după confirmarea unei boli a ovinelor în mai multe județe din vest

Sabina Roman
-
0
Vânzarea mieilor, monitorizată după confirmarea unei boli a ovinelor în mai multe județe din vest

Reprezentanţii ANSVSA anunţă că este monitorizată permanent circulaţia pe teritoriul naţional a ovinelor şi caprinelor destinate sacrificării, respectiv a întregului traseu de la ferme sau exploataţii de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar, având în vedere confirmarea scrapiei în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Hunedoara, Sibiu, Argeş și Constanţa.

„În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, este asigurat necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică. Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita, ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi”, se menţionează în comunicat.

Acţiunile de control ale inspectorilor veterinari vor avea în vedere modul în care sunt respectate cerinţele în ceea ce priveşte starea de sănătate a animalelor sacrificate şi a regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, etc. Transportul mieilor pentru tăiere trebuie să fie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţit de certificate sanitare veterinare, care să ateste sănătatea acestora, precum şi de documente privind informaţiile lanţului alimentar, conform modelului stabilit de ANSVSA.

„Sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA. În cazuri excepţionale, sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie. Spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor”, susţin reprezentanţii ANSVSA.

Activitatea de sacrificare a mieilor în spaţii amenajate temporar se realizează numai în perioada 15 – 28 aprilie 2019, între orele 7:00 – 17:00.

PSD pedepsește premianții și-și premiază repetenții. Dragnea umilește România performantă

admin
-
0
PSD pedepsește premianții și-și premiază repetenții. Dragnea umilește România performantă

Toată România știe și vede astăzi că administrațiile locale conduse de PNL sunt între cele mai performante. Multe orașe, comune și județe administrate de primari liberali sunt înfloritoare, au o economie dinamică și o calitate a vieții comparabilă cu cea din Occident.

Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Alba Iulia, Sinaia, Timișoara, Sibiu, Suceava sau Brașov sunt exemple de comunități care s-au schimbat mult în bine în ultimii ani. Ce au în comun? Primarii și președinții de Consilii Județene ai PNL au reușit să atragă și să folosească fondurile europene la nivel record. Fondurile europene astfel folosite au creat condiții pentru atragerea investițiilor private – adică locuri de muncă și bani pentru comunități.

Din păcate, PSD și ALDE nu au vrut să preia acest model de succes în comunitățile pe care reprezentanții lor le conduc. Singurul lor model este ceea ce a făcut Liviu Dragnea la Teleorman: sărăcie și subdezvoltare. Nu numai că pesediștii și aliații lor se disting prin proastă administrare, locală și centrală, dar performează încă și mai mult la distrugerea muncii altora.

Acum vine iar nota de plată. Guvernul PSD-ALDE a lovit cu duritate în ultimii 2 ani exact în bugetele celor care au peformat cu adevărat în folosul cetățenilor și comunităților locale. Dragnea și echipa lui au tăiat, practic, fondurile administrațiilor locale PNL. Au făcut-o atât anul trecut, o fac și anul acesta. Totul a pornit cu o minciună: cum că guvernarea PSD le va da administrațiilor locale 100% din banii rezultați din colectarea impozitului pe venit. Nu numai că nu a fost așa, dar primăriile au fost împovărate suplimentar cu cheltuieli sociale, 100%, suportate până atunci doar într-o pondere de 10% de la bugetul local. Mai puțini bani, mai multe cheltuieli!

Ia de la PSD! Minus 36 de milioane de euro pentru Cluj-Napoca!

Cluj-Napoca, municipiu condus de Emil Boc, are cea mai bună calitate a vieții din România. 20% din impozitele și taxele plătite de clujeni se întorc în educație. Grija față de copii este la ordinea zilei: primăria a pus la punct și a implementat un proiect de transport al școlarilor de vârste mici de acasă la școală și retur. Orașul are cea mai modernă sală polivalentă sală din România, cel mai mare domeniu IT după București. Este cel mai avansat în digitalizarea serviciilor publice. 260.000 de persoane intenționează să se mute la Cluj-Napoca în următorii ani, conform unor statistici. Probabil nu și Dragnea, din moment ce guvernul pe care-l comandă a tăiat din banii cuveniți orașului. De altfel, Liviu Dragnea afirma cu cinism că Brașovul și Clujul nu au nevoie de creșteri la buget.

Viziunea pesedistă în ce privește Clujul s-a și pus în aplicare. A constatat-o Emil Boc, primarul municipiului: ”Din nefericire, veştile nu sunt bune nici anul acesta din perspectiva resurselor financiare din cotele din impozitul pe venit. După ce anul trecut am avut o pierdere de 16 milioane de euro, în acest an avem o pierdere de 20 de milioane de euro. Aceasta este generată de suportarea 100% din bugetul local a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap grav, de diferenţa între cotele defalcate din impozitul pe venit încasate în primele trei luni faţă de cât ar fi trebuit să încasăm şi de impactul creşterii salariului minim pe economie în construcţii. Sunt cheltuieli pe care trebuie să le suportăm şi care diminuează proiectele noastre de investiţii, ale oraşului”.

Gheorghe Falcă, primarul Aradului: ”Este un atentat direct al guvernului lui Dragnea la dezvoltarea orașului și a județului”.

Administrația liberală a județului și municipiului Arad a reușit să modernizeze Spitalul Clinic Județean cu peste 90 de milioane de euro din fonduri europene. În sistemul de educație sunt în derulare investiții de 22 de milioane de euro. La Arad întâlnim cea mai mare investiție cu fonduri europene într-o unitate de învățământ din România – 11 milioane de euro. Dintr-un oraș plin de șomeri, altădată, Aradul a ajuns unul dintre cele mai prospere centre urbane din țară.

Guvernul PSD-ALDE nu a putut să lase „nerăsplătite” aceste realizări. Municipiul Arad a pierdut 12 milioane de euro anul acesta din cauza politicilor fiscal-bugetare ale Guvernului PSD-ALDE. Bugetul județului Arad pierde, la rândul său, 21 de milioane de euro.

Primarul PNL al Aradului, Gheorghe Falcă: ”Este un atentat direct al guvernului lui Dragnea la dezvoltarea orașului și a județului. Este o ofensă adusă arădenilor din partea unora care se laudă că sunt patrioți prin Europa și invocă toată ziua demnitatea națională. Demnitatea națională înseamnă, întâi de toate, respectul dat fiecărui român și fiecărei comunități de cetățeni ai României. Exact ce nu face, în realitate, PSD. Prin demnitate națională liderii PSD înțeleg doar apărarea intereselor lor meschine împotriva valorilor europene și a tuturor celor care au fost în stare, cu muncă și seriozitate, să fructifice avantajele apartenentei României la Uniunea Europeană. Mă refer la atragerea de fonduri europene. Aici, Aradul, Oradea, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sinaia, Suceava, Reșița și atâtea alte localități administrate de PNL au performat și vor continua să performeze. De aceea sunt țintele directe ale guvernului PSD care dorește menținerea în sărăcie și subdezvoltare. Alegerile din 26 mai vor da, sunt convins, semnalul că PSD va părăsi guvernarea. Pentru binele comunităților noastre, pentru binele românilor și pentru o Românie în primul rând al Uniunii Europene”.

Gheorghe Flutur, Președintele CJ Suceava: ”Marca PSD – funcționare fără dezvoltare”.

Județul și municipiul Suceava s-au dezvoltat cu administrații liberale care au știut să atragă fonduri europene. În ultimii nouă ani, Spitalul Județean de Urgență a fost modernizat cu 50 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro din fonduri europene; în aeroportul din Suceava s-au investit 50 de milioane de euro, dintre care 35 de milioane din fonduri comunitare; infrastructura de turism a județului a fost puternic dezvoltată cu 100 de milioane de euro, dintre care 80 de milioane fonduri europene.

Județul Suceava a fost și el ”premiat” de Dragnea cu un minus 20% la bugetul alocat drumurilor județene și cu minus 15% pentru actualizarea contractelor de lucrări aflate în derulare. Municipiul Suceava a pierdut 5 milioane de euro din cauza politicilor fiscal-bugetare ale guvernului PSD-ALDE. Probabil PSD a considerat că Suceava, la fel ca și România, „merită mai mult” prin diminuarea bugetului.

Gheorghe Flutur, președintele liberal al Consiliului Județean Suceava, constată cu amărăciune: ”PSD transferă responsabilități către noi, administrațiile locale, însă fără resurse financirare. PSD blochează proiecte în derulare, neasigurându-le diferența la majorarea salariilor și la prețul materialelor. Ponderea cheltuielilor de funcționare în raport cu investițiile a crescut semnificativ. Aceasta este marca PSD – funcționare fără dezvoltare. Ca urmare a pierderilor la bugetul Consiliului Județean Suceava, am fost nevoiți să facem împrumut pentru modernizarea unor drumuri grav afectate. Este vorba, în primul rând, de drumuri care asigură legătura cu județe învecinate – Bistrița-Năsăud, Neamț și Iași”

Cine atrage cele mai puține fonduri europene – premiul întâi la PSD!

Scara valorilor PSD este întoarsă cu susul în jos. Administrațiile liberale pedepsite de pesediști sunt, cele mai multe dintre ele, campioane la atragerea de fonduri europene și la investiții private – capitole la care guvernul Dăncilă este repetent. Ca urmare, în acord cu non-valorile lor, pesediștii au pus-o pe primul loc pe lista candidaților la europarlamentare chiar pe Rovana Plumb, ministrul care a ratat aproape tot ce se putea rata în materie de valorificare a banilor de la Uniunea Europeană. Cifrele seci vorbesc de la sine: doar 14% absorbție din cele de 30 de miliarde de euro aflate la dispoziția României.

E drept că au avut și pesediștii un primar foarte bun, care a făcut din comuna lui, cu fonduri europene o bijuterie. Un om serios. Primarul de la Ciugud (Alba). L-au premiat și pe el: l-au dat afară din PSD.

(P)

Zodia proștilor inteligenți

Marcel Tolcea
-
0
Zodia proștilor inteligenți

Cine a pariat, în săptămâna trecută, pe electoratul prostănac, pauperizat sau înfricoșat din Turcia, Slovacia și Ucraina a cam luat-o în freză. Și, când folosesc o asemenea subdezvoltată expresie de cartier în care freza este în centrul atenției, să știți că și eu am luat-o în capilara cu pricina. Adică am fost mai mult ca sigur că turcii, slovacii și ucrainenii se vor duce la urne cu votul Puterii în cioc, asemenea vitelor bine dresate de regimurile corupte, autoritare și populiste. Nu sunt politolog, dar mă îndoiesc că politologii cu centură neagră la pronosticuri au emis vreun căpăcel de speranță în ceea ce privește reactivitatea democratică a electoratului din țările enumerate mai sus. Era și greu, dacă nu chiar imposibil. Asta fiindcă — ridic și eu o ipoteză mai degrabă de chibiț — sociologii au prostul obicei de a confunda lipsa de cultură și educația rudimentară a majorității electoratului cu absența discernământului. Cu alte cuvinte, a devenit deja un prea bătătorit loc comun judecata conform căreia oamenii fără multă educație, sărăciți și asediați de gogoșile promisiunilor votează cum votează fiindcă oricum nu înțeleg nimic din politică. O fi cam așa cu mare parte dintre ei, dar aș opina că minimum trei observații ne arată că realitatea e mult mai complicată decât năzuiește știința să ne-o simplifice.

În primul rând, viața de zi cu zi din politica românească arată cu o cruzime fără seamăn că nu politicianul educat, informat și fin a ajuns să păstorească pritocitul legilor în România, ci, dimpotrivă, cel cu o brumă de cultură, insul șiret, viclean care pricepe visceral ce trebuie făcut pentru ca lui să îi fie bine. Iar aici, dacă vreți să deschid o lungă listă cu asemenea personaje, v-aș recomanda să îi reconstituiți, mental, cu ce aveți la îndemână, pe un Florin Iordache, pe un Liviu Pop și, cu voia dv., prima pe listă — pe dna Viorica Dăncilă. În virtutea unei simple logici inverse, nu văd de ce nu am credita cu exact același instinct de înțelegere și acel electorat ce părea definitiv închis între disprețuitoarele paranteze ale senectuții, sărăciei și ignoranței.

În al doilea rând, aș opina că, la nivelul percepției elitelor, s-a produs un cutremur devastator pentru cei care, acum, par încă a deține Puterea. E limpede că această castă a politicienilor, ce părea intangibilă și sacrosanctă, și-a pierdut autoritatea, controlul și creditul. Exact în această ordine. Donald Trump — orice ar spune corecții politici — a fost primul semnal viguros că electoratul nu mai crede în asemenea Golemi care au devenit, fatalmente, mafii, grupări intangibile, ba chiar bande ale unor interese antinaționale.

În al treilea rând, ca o consecință a disoluției încrederii în clasa politică, electoratul nu mai are încredere în ideologii. Și, dacă, exact în această clipă, veți exclama „și ce dacă?”, am să vă spun de îndată că numele de fată al tuturor ideologiilor este Promisiunea. Ceea ce înseamnă că promisiunile de orice fel și-au pierdut definitiv forța hipnotică. Sau că oamenii de rând au ajuns la un preaplin al vorbelor neurmate de realitatea de zi cu zi.

Nu știu dacă e neapărat bine ce se întâmplă acum, dar constat că, de prea multă vreme, competența clasei politice a fost instrumentul cu ajutorul căruia politicienii și slugile lor au devenit milionari în euro. Iar noi, cerșetorii miliardari în speranță.

1...3.4563.4573.458...6.389Pagina 3.457 din 6.389
© Newspaper WordPress Theme by TagDiv