Dezvoltarea tehnologică spectaculoasă din ultimii ani, denumită și a patra revoluție industrială, a împărțit opinia publică în două taberele: optimiștii (cei care speră că oamenii nu vor mai fi nevoiți să realizeze multe tipuri de sarcini) și pesimiștii (cei care se îngrijorează gândindu-se că, în curând, oamenii nu vor mai avea locuri de muncă din cauza roboților). Iar intersecția dintre această nouă revoluție industrială și schimbările demografice și socio-economice complică și mai mult deciziile celor aflați la început de drum profesional, dar și alegerile celor aflați deja pe drum și care vor să fie pregătiți pentru segmentele următoare din parcurs.

Potrivit unui Raport al Forumului Economic Mondial, printre abilitățile care vor fi tot mai vânate de angajator sunt: inovația și gândirea analitică, învățarea activă și strategiile de învățare, creativitatea, originalitatea și inițiativa, proiectarea și programarea (singurele mai tehnice), analiza și gândirea critică, rezolvarea problemelor complexe, leadership și influență socială, inteligența emoțională, raționamentul și rezolvarea de probleme.

Așadar, cei care au pariat că științele socio-umane vor deveni din ce în ce mai șterse și inutile s-au înșalat amarnic! Absolvenții specializărilor din domeniul științelor socio-umane nu doar că dețin astfel de abilități (cu excepția celor mai tehnice), dar pot aduce un aport consistent societății, ajutându-i pe alții să își dezvolte abilitățile ce vor fi pe val în 2022, conform World Economic Forum.

Pentru a vă autocunoaște și a vă dezvolta abilitățile menționate anterior sunt recomandate activități de tip dezvoltare personală (autocunoaștere, dezvoltarea abilităților de autoreglare emoțională) și consiliere în carieră, ambele livrate de furnizori atestați. Alte acțiuni punctuale care vă pot ajuta să aveți mai multe informații pentru eventuale opțiuni sau decizii profesionale sunt observarea profesioniștilor din diverse domenii cu care interacționați și pe care îi puteți vizita pe teren (prin voluntariat, internship, stagii de practica, evenimente de tipul „Zilele porților deschise”, târguri de job-uri).

Pe de altă parte, pentru a învăța să înveți, pentru a-ți stimula creativitatea, inițiativa, gândirea critică, gândirea analitică, inteligența emoțională și rezolvarea de probleme este important, desigur, ca furnizorii de formare să își adapteze oferta educațională, astfel încât să vină în întâmpinarea acestor nevoi semnalate de piața muncii (și dacă nu au făcut-o deja, o vor face cât de curând!). Însă, este nevoie, de asemenea, ca noi înșine să depunem eforturi în a ne adapta, în a accepta că „învățarea pe tot parcursul vieții” (engl. life long learning) nu este doar o șansă extraordinară, ci și o necesitate.

În mod clar, nu poți să iei o decizie doar pe baza a ceea ce se caută acum pe piață, însă nici ignorând complet cerințele de pe piața muncii. Pentru a putea lua decizii informate cu privire la alegerea viitoarei carierei este important să ai o viziune clară asupra intereselor tale, să știi ce meserie ți se potrivește (în baza aplicării unor teste sau a solicitării unor servicii de consiliere și orientare profesională, respectiv a contactului cu profesioniști din domeniul respectiv). Apoi, fie că ești sau nu asistat de un specialist în servicii de consiliere în carieră, trebuie să iei deciziile proprii cu privire la cariera ta și să îți pui în practică planul de lucru pe care ți-l vei construi. Iar acest plan trebuie să includă cu necesitate, într-o formă sau alta, dezvoltarea continuă a punctelor forte, care ne vor face de neprețuit chiar și în fața inteligenței artificiale.

Diana Paula Dudău
Departamentul de Psihologie
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Universitatea de Vest din Timișoara