14.1 C
Timișoara
vineri 29 martie 2024
Acasă Blog Pagina 3388

Timișul are buget! Acesta a fost votat, ca niciodată, în unanimitate VIDEO

Bugetul județului Timiș a a fost votat. Ca niciodată, acesta a fost adoptat în unanimitate de consilierii județeni, fără certuri. Aleșii de toate culorile politice au fost de acord cu proiectele și cu lista de investiții pentru 2019.

Aleșii județeni liberali s-au focusat pe partea de dezvoltare economică a județului. Ei au cerut Executivului CJ Timiș să aibă grijă să pună în practică proiectele ce vizează acest domeniu nu doar să le lase pe hârtie.

”Brandul economic al județului Timiș are propunere de 150.000 de lei, platforma pentru telefoane mobile are o alocare de 54.000 de lei, pentru primele două module de implementare. Pentru aceste proiecte mi-aș dori să nu fie doar simple poziții bugetare, ci să fie implementate. Sper să nu se aplice tactică de a obține, de a aloca ceva sume și atât. Brandul economic a fost depus din 2015 și nu s-au realizat pașii necesari pentru implementare”, a atras atenția consilierul liberal Marian Vasile.

Anul acesta, bugetului județului Timiș se ridică la suma de 665 de milioane de lei. Cei mai mulți bani nu se investesc, însă. Ei merg la secțiunea de funcționare a Consiliului Județean Timiș și o mare parte spre salariile funcționarilor – 26 de milioane de lei. Mai exact, 370 de milioane de lei se vor cheltui cu lefuri și alte plăți pentru ca instituția ce conduce județul să funcționeze fără probleme. La investiții ajung undeva la 266 de milioane de lei, iar dezvoltarea primește puțin sub 30 de milioane de lei.

 

Autostradă pentru biciclete la Timișoara. Robu nu renunță nici la ideea metroului

Ideile năstrușnice ale primarului Timișoarei, Nicolae Robu, nu se opresc. Acesta vrea ca în oraș să existe o autostradă pentru biciclete și nu renunță nici la ideea unui metrou.

Potrivit listei de investiții a Primăriei Timișoarei, anul acesta se vor cheltui 100.000 de lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru ”șoseaua rapidă” destinată bicicliștilor. Din puținele date publice aflăm doar că viitoarea autostradă va lega estul de vestul orașului și nordul de sud.

Cum am scris de nenumărate ori, Robu nu renunță la ideea de a construi un metrou. Deși SF-ul a fost bugetat an de an, actele nu au fost întocmite. Anul acesta sunt alocați din nou 145.000 de lei pentru studiu de fezabilitate.

”În 2013, lansam ideea că Timișoara trebuie să se gândească să-și facă metrou, pt a nu ajunge să se sufoce urmare a dezvoltării pe care o va cunoaște. Știrea a fost una senzațional-negativă. La 5 ani după noi a anunțat și Clujul că vrea metrou. Știrea a fost una senzațional-pozitivă. Iată că acum se vorbește de un program național de realizare de metrouri în orașele cu peste 300.000 de locuitori. Deocamdată, noi și Clujul ne-am arătat interesați. Traseul nostru e atașat”, a scris pe Facebook primarul orașului la începutul lunii aprilie.

Potrivit ultimei variante propuse de edilul șef, metroul va lega aeroportul de ieșirea din oraș pe Calea Șagului și comuna Dumbrăvița de Moșnița Nouă, traversând în subteran tot orașul.

Primăria Timișoara caută constructor pentru Podul Jiul

Primăria Timișoara se pregătește să organizeze licitația în scopul găsirii unui constructor pentru viitorul Pod Jiul. Potrivit edilului șef, avizul de mediu a fost eliberat. Urmează acum să se dea autorizația de construire, după care caietul de sarcini poate fi publicat pe SEAP.

Proiectul s-a lovit de unele piedici pentru că reprezentanții Apelor Române au cerut modificarea structurii, aceasta fiind inițial prea joasă.

Potrivit studiului de fezabilitate, Podul Jiul va costa 22,7 milioane de lei, sumă ce poate scădea puțin la licitație. În bugetul de anul acesta, Executivul primăriei a alocat 2,5 milioane de lei pentru obiectiv. Lucrările ar urma să dureze 18 luni.

Podul Jiul va fi o prelungire a străzii cu același nume și va trece peste canalul Bega. Va avea patru benzi de circulație rutieră și trotuare pe ambele părți. Pentru planurile realizate în Austria, primăria a plătit aproximativ 90.000 de euro.

Iulius Timișoara, deschis pentru relaxare și shopping, în a doua zi de Paște

0

Hipermarketul Auchan din Iulius Mall Timişoara a pregătit un program prelungit în perioada premergătoare Paștelui. Astfel, în intervalul 23 – 26 aprilie aprilie 2019, clienții care se pregătesc cu bunătăţi pentru masa de sărbătoare sunt aşteptaţi între orele 08.00 – 23.00.

În Vinerea Mare, programul Iulius Mall este cel obişnuit: 10.00 – 22.00.

Sâmbătă, timișorenii care nu au bifat toate punctele de pe lista de cumpărături sunt invitaţi la mall, în intervalul orar 10.00 – 18.00, iar la hipermarket, între orele 08.00 – 18.00.

DuminicăIulius Mall și Auchan vor fi închise, pentru ca angajaţii lor să petreacă marea sărbătoare în familie.

Luniîn a doua zi de Paşte, programul revine la orarul obișnuitde la 8 dimineaţa până la 10 seara, pentru Auchan și de la 10 dimineața până la 10 seara, pentru Iulius Mall.

Iulius Mall vă urează Paşte Fericit!

(P)

Prăbușirea unei catedrale

0

Luni seară o lume buimacă privea focul care mistuia catedrala Notre Dame din Paris. Rețelele de socializare explodau de postări, posturile media sau fotografii amatori transmiteau frenetic grozăvia, unii se rugau, alții construiau, deja, scenarii, explicații, comparații. Nu dorim să ne alăturăm lor, cel puțin nu înaintea unui scurt popas… în catedrală. Te temem de căderea în fundamentalisme de tot soiul, avem oroare de scenarită, dar și de știrile corect politice menite să ascundă ceea ce vede oricine cu ochiul liber. Și atunci, cu șansele considerabil reduse, ne-am oprit la o abordare mai discretă. Nu vom ignora însă faptele evidente, anume capacitatea magnetică a catedralei Notre Dame de a atrage vizitatori din toată lumea, curioși sau specialiști, artiști sau simpli amatori de poze cu telefonul. Vom aminti în treacăt faptul că în sfârșit fuseseră demarate lucrările de consolidare și restaurare a acestui tezaur al creștinismului. Într-o Franță invadată de călători din toată lumea, veniți pentru o zi sau o viață, catedrala Notre Dame adăpostea cărți, artefacte, simboluri, steaguri, pietre funerare și o istorie de peste opt secole de creștinism. Ca urmare, odată cu începerea lucrărilor, numeroase opere de artă au fost extrase din catedrală și mutate în laboratoare de conservare ori restaurare. Ne întrebăm acum: câte dintre ele? Toate? Sigur sunt toate în laboratoare de restaurare? Deja agențiile de presă notau — cu bucurie? — că peste 30% dintre lucrările de artă ar fi în loc sigur. Și? Având în vedere valoarea inestimabilă a bogățiilor ce fuseseră adăpostite în catedrală, 70% pierdere posibilă este imens! Constatăm că se trece sub tăcere acest procentaj și de îndată devenim suspicioși! De ce oare?

A doua întrebare din tribune se referă la rapiditatea cu care clădirea a fost înghițită și mestecată de flăcări. Sună rău atributul „mestecată”? Dar realitatea văzută de o planetă întreagă, realitatea că o clădire de o asemenea valoare nu avea piedici eficiente în calea flăcărilor, iar pompierii s-au luptat peste nouă ore pentru a prelua controlul, această realitate oare nu trebuie avută în vedere? Faptul că numeroase bârne erau din lemn vechi se știa, după cum cei ce trebuiau să prevină asemenea tragedii ar fi trebuit să aibă schema/schemele clădirii pentru a izola focul odată pornit. Indiferent ce ni se va spune în viitorul apropiat sau foarte îndepărtat, simpla absență a oricăror instrumente utile împotriva dezastrului spune multe despre modul în care societatea noastră se raportează la esența și la ființa unei catedrale. Iar dincolo de vinovățiile reale sau inductibile în dreptul unui individ sau al unei eventuale grupări criminale, realitatea unei catedrale scufundate în flăcări este diagnosticul cel mai clar al lumii de azi.

Am văzut pază militarizată la numeroase ruine, dar și sute de biserici în care soarele „citește” liber picturile vechi de secole; vedem zilnic pază la instituțiile politice contemporane și grijă pentru un steag sau un pod, dar ne lăsăm surprinși de modul în care simboluri ale spiritualității noastre cad pradă „unei neatenții a echipelor de restauratori” sau neatenției față de cei ce pot accesa punctele sensibile ale catedralei, punctul din care incendiul, odată pornit, nu mai poate fi stins până ce nu va șterge urme, valori sau identități comunitare!

Catedrala

„Teologia catedralelor îmbrățișează și exprimă avântul creator care-i îndeamnă pe negustori să vină la târguri, pe cavaleri să lupte și pe franciscani să cucerească suflete. Facerea lumii nu s-a isprăvit. Omul este chemat și el să contribuie la ea, prin operele sale.” (G. Duby) Situată, cronologic, între mănăstire și palat nobiliar; zămislită fizic pe pământ cu ochii spre cer, iar spiritual edificată în suflet spre a deveni mărturisire și imn, catedrala are o esență aparte, unică, inimitabilă. Este o rugăciune polifonică, ridicată din piatră și ulei, din sunetul orgii și majestatea coloanelor, toate aflându-și reverberațiile în adâncurile omului. „Nu puteai intra într-o biserică gotică fără să simți un soi de tremur și un sentiment nelămurit al Divinității. Te simțeai deodată transportat pe vremea când cenobiții, după ce meditaseră în mănăstirile lor de lemn, veneau să se închine la altar și să înalțe cântări de slavă Domnului în pacea și liniștea nopții.” (R. de Chateaubriand). Precum un ochi cutezând dincolo de zidurile groase ale mănăstirii, catedralele aduc splendoarea și lumina, deschid arcuri, adăpostesc nestemate și, mai ales, ne arată scara. Prin formele lor inegale, prin turnurile semețe și de o înălțime amețitoare, prin jocul de lumini și umbre, catedralele sunt lecții vii despre frământările spiritului și despre calea prin care acesta se poate uita aprehensiv, spre cer.

Apariția catedralelor este în strânsă dependență cu emanciparea orașelor occidentale, a Parisului înaintea oricui. Prăbușirea Imperiului Roman de Apus și, odată cu el, a ideii de centralizare, de putere unică, de subordonare completă față de puteri laice străine a dus în Occident la ridicarea puterilor locale, a principilor și prelaților, a cavalerilor și a specificului diferitelor comunități, la intrarea în dialog sau chiar în opoziție intelectuală. Au apărut puterile locale, doctrinele și argumentele, mândria de a aparține unui tip cultural, de a avea un simbol, un specific și, mai ales, un tip de libertate (din ce în ce mai mare) față de ierarhia mundană. Începutul secolului al X-a a ridicat pe harta Europei primele orașe libere care, spre a-și consolida și proteja puterea, au schimbat verticala puterii lumești cu una care trece din pământesc spre cer. Deocamdată regii se simt slujbași ai Bisericii, iar însemnele puterii lor arată spre înalt.

„Arta catedralelor atinge desăvârșirea în preamărirea unui Dumnezeu întrupat și încearcă să redea legătura intimă între Creator și făpturile sale.” (G. Duby) Abundența luminii datorată multiplelor ferestre așezate la mare înălțime este considerată a fi prezența nemijlocită a divinului, îmbrățișarea și mângâierea venite de dincolo de limitările ființei noastre. Ulterior, arta vitraliilor va filtra lumina spre a o aduce mai aproape de puterile noastre de înțelegere, spre a media între un uman din ce în ce mai sărac și un divin perceput a fi tot mai departe. Și totuși, „principala preocupare a oricărui episcop în catedrala sa a fost să lupte împotriva falșilor profeți, să le combată argumentele… să înalțe un edificiu doctrinal amplu, diversificat și clar ordonat.” (G. Duby). Așadar, catedrala ajunge a fi odă și școală, bibliotecă vie și izvor de înțelepciune!

Notre Dame de Paris

Construită pe o insulă, dar și pe amplasamentul unei mai mici catedrale medievale, Notre Dame din Paris a întrupat, până ieri, toate aceste componente ale vieții spirituale ale unei comunități din ce în ce mai ample, din ce în ce mai conștiente de acumulările sale până la căderea în auto-mulțumire, în estetism și, în cele din urmă, în secularism!

După ani de muncă la renovarea vechii catedrale de pe insula de la (pe atunci) marginea Parisului, noul episcop Maurice de Sully preia misiunea călăuzei creștine și decide dărâmarea vechii clădiri spre a ridica una mai mare și mai complexă în arhitectura sa fizică, dar și teologică. Sinteză a gândirii mistice, însă și a dogmaticii vremii, noul edificiu trebuia să devină expresia a tot ceea ce cugetul uman înțelesese și argumentase până la el: de la vitraliile în forma trandafirului, rememorând legendele Evului de Mijloc, dar și doctrina Fecioarei ca trandafir sacru; de la geometria și optica aflate în circulație, în transliterare metafizică, până la noile tehnici de asanare a mlaștinii din jurul vechii construcții, spre a face loc noului imn arhitectural, până la donațiile anuale ale breslelor de argintari și aurari, la tablourile imense dar și la impresionanta colecție de steaguri și însemne heraldice mărturisind bătălii, orgolii cavalerești, dar și victorii regale spre a nu mai aminti — însă cum să nu o facem! — imensele orgi adăpostite pentru a transmite către înălțimile albastre teama și credința, umilința și rugăciunea, toate acestea au înzestrat Catedrala Notre Dame din Paris cu un statut și o aură greu de egalat. Vom aminti doar că pentru Victor Hugo reprezenta „încarnarea eternă a geniului unei națiuni, geniul unui popor”, același Victor Hugo care a alertat autoritățile și le-a determinat să ofere un credit de peste 650.000 de franci destinat renovării și extinderii edificiului! Porțile sale înguste, dar încrustate în portaluri generoase, anunță deja călătorul că pătrunderea în lumea spiritului este posibilă prin însoțirea și îndrumarea numeroșilor sfinți ale căror statui străjuiesc intrarea, însă au și menirea de a trece novicele într-un alt fel de lume: uriașă fără a-l strivi, plină de necunoscute fără a fi ermetică, riguros construită spre a veni în ajutorul sunetelor celor peste 7.540 de tuburi ale celei considerate a fi cea mai mare orgă din Franța.

Aici au fost găzduiți și elogiați regi victorioși pe câmpul de luptă, dar în cea mai mare parte a istoriei sale a rămas un lăcaș spiritual, ținut departe de politic, cu bună știință. Ideea atât de dragă Franței, de secularizare a vieții socio-politice, a păstrat încărcătura spirituală a catedralei. Mai curând adăpost al identității culturale franceze, al istoriei și artei sale, a fost, totuși, martor al ceremoniei religioase oficiate la moartea generalului de Gaulle, în prezența a sute de șefi de stat, în 1970: un amestec de politic, de afirmare a identității naționale prin tradiții și credință, dar și de simbolistică spirituală!

Secularizarea și voința de putere

Reușita orașelor franceze de a se emancipa atât de timpuriu a constituit creuzetul din care s-a ivit, ulterior, ideea de secularizare, de separare a politicului de spiritual, respectiv a puterilor celor două cetăți! Pe acest fundal, raționalismul, în forma sa carteziană, avea să dea oamenilor convingerea că în ei stă puterea să cuprindă universul în cunoaștere și expresie umană, iar pozitivismul avea să încoroneze această separare prin alungarea moralității din calculele guvernării. Desigur, nu a fost un pariu greșit în totalitate, dar alternanța sus menționată, alimentată cu orgoliul și, respectiv, cu voința de putere, a împins totul spre malul râpei!

În urmă cu aproape două milenii, Sf. Augustin descria cele două cetăți, cea divină și cea pământească, subliniind aproape obsesiv faptul că niciuna nu există fără cealaltă, că între ele se află o tensiune continuă, nu în forma conflictului, ci a comunicării și validării reciproce! Fiecare cetate există în măsura în care o mărturisește și o completează pe cealaltă! Relația e ceea ce le ține în viață, transmiterea de idei și de stări. Scara ce le unește.

Orașele, și apoi cultura occidentală au jubilat în jocul secularizării, dar au uitat de scară. Iar Catedrala Notre Dame ne-a dat, ieri, o notă proastă, permițându-i propriului turn — cel mai înalt, scara spirituală însăși a catedralei — să colapseze. Ceea ce e grav azi nu este mistuirea în foc a unui acoperiș, ci a scării care ne promitea suișul spiritual! Ca societate, nu aveam nevoie de subordonare în sensul medieval al relațiilor sociale, ci de ierarhia spirituală între fapte și idei, între cele două cetăți! A împinge secularizarea până într-acolo încât simbolurile identității să poată fi relativizate până la reformulare înseamnă a ignora tocmai relația în care trebuie să rămână cetățile! Da, omul este capabil de cunoaștere dar până acolo încât a determinat cu destulă precizie limitele capacității sale de înțelegere! A înțeles că e limitat, iar rațiunea este un dar cu coordonate mult mai reduse decât ambițiile noastre. Dincolo de rațiune ar fi locul moralei, dacă pozitivismul, zămislit în aceeași Franță, nu ar fi îndepărtat-o din instrumentarul absolut obligatoriu al fiecărei zile. De la etica afacerilor la prioritizarea politicilor publice, de la alocarea bugetară la relațiile inter-umane, toate aceste obiectivări ale dorințelor noastre au nevoie de echilibru, dat de moralitate, spre a nu cădea în tehnicism și arbitrar!

Învinovățim, cumva, pe cineva? Da, o societate franceză, occidentală sau creștină, care a uitat de cealaltă cetate, închizându-se în splendorile artificiale ale celei pământești. Aici nu mai aude nici tuburile orgilor din catedrale, nu mai vede scara și nici vitraliul. E posibil ca acestea să cadă victime imediate ale unui reparator neatent sau ale unuia care, sub un gând sau altul, incendiază o identitate lăsată în uitare. Nu clădirea vizitată de milioane de turiști pe an, ci simbolul cultural pe care îl exprima în fața ochilor noștri obosiți și grăbiți! Spiritul pentru care nu mai avem răbdare și care este tot mai mult arestat de alte culturi, în limbile, simbolurile și limitele lor. A căzut, ieri, nu o clădire veche și impozantă, ci icoana unei identități.

Tragedie într-un oraș din vest. O femeie s-a aruncat de la etajul 10

Tragedie, în această dimineață, la Deva. O femeie de 63 de ani a căzut de la etajul 10 al unui bloc din zona Miorița. Din primele informații, se pare că este vorba despre o sinucidere.

„În aceasta dimineață, in jurul orei 7, se primește un apel pe 112 care anunță o persoana căzută de la înălțime in Deva, in zona Miorita. Echipajul cu medic de la SAJ, ajuns la fata locului, găsește o persoana de sex feminin, decedată, care prezenta multiple leziuni și traumatisme incompatibile cu viața. Victima este preluată de Serviciul de Medicina Legala”, a declarat purtătorul de cuvânt al SAJ Deva, medicul Călin Dumitrescu.

Se pare că femeia suferea de o depresie gravă, locuia singură, și, potrivit ziardehunedoara.ro, ar fi lăsat un bilet de adio.

Cadavrul a fost preluat de medicii legisti, în vederea efecutării necropsiei.

Patrioții cu gura versus patrioții cu fapta • Primarii liberali readuc la viață patrimoniul românesc

0

A sosit momentul să punem capăt unei imposturi nerușinate. Cuvinte mari precum identitate și demnitate națională, patriotism n-au ce căuta în gura fariseilor de la PSD. Cei care îi umilesc pe români nu au nicio cădere să dea lecții de iubire de țară, să pozeze în ”patrioți în Europa”. Înainte de toate, Liviu Dragnea și clanurile din PSD au uitat să fie patrioți în România. Cad la cel mai simplu test: respectul față de patrimoniul național, ultima grijă a pesediștilor când guvernează local sau central. În ultimii ani, departe de zgomotul propagandei ”bunilor români” de la PSD, oameni competenți și modești au readus la viață clădiri splendide din patrimoniul istoric al orașelor lor și al României. Un contrast total cu ruina întreținută de pesediști. O dovadă discretă și concretă de patriotism, de promovare a valorilor naționale și europene. Autentică iubire de țară.

Blaj, o bijuterie căreia primarul PNL i-a redat strălucirea

Poate că le-ar prinde bine liderilor PSD să meargă într-un pelerinaj la Blaj. După ce românii îi vor concedia, prin vot, de la putere. De acolo, din inima Ardealului, să le ceară iertare românilor pentru toate relele pe care le-au făcut. Blajul este un oraș mic, puternic încărcat de istorie, una din capitalele trezirii conștiinței naționale. Astăzi, Blajul este o bijuterie urbanistică. O plimbare prin Piața 1848, centrul istoric al Blajului, le-ar arăta pesediștilor ce înseamnă să fii patriot și bun român cu adevărat. Restaurarea fațadelor tuturor clădirilor de patrimoniu din piață a fost realizată de câțiva ani de primăria condusă de liberalul Gheorghe Rotar. Cu armonie a culorilor, cu reguli stricte și de bun-simț. Toată infrastructura de suprafață și subterană a fost schimbată. Administrația locală liberală (Consiliul Județean Alba și primăria Blaj) a reușit una din cele mai spectaculoase restaurări din România, care a primit cea mai înaltă distincție a Uniunii Europene în domeniul patrimoniului. E vorba clădirea Palatului Cultural, transformată dintr-o ruină într-un loc emblematic pentru evenimente culturale de ținută.

Respect pentru istoria României la Alba Iulia

De la Blaj, liderii reculeși ai PSD ar putea face un tur al marilor cetăți restaurate cu bani europeni. Punctul de plecare ar putea fi Alba Iulia. Aici, primarul liberal Mircea Hava a reușit cea mai mare operațiune de refacere a unui monument istoric din România. Cu 60 de milioane de euro, a fost pusă pe harta turismului european cetatea Alba Carolina, cea mai mare din Sud-Estul Europei. La 240 de kilometri depărtare, la Oradea, liderii PSD ar putea vizita cea mai mare și mai bine păstrată cetate pentagonală din Europa Centrală, cetatea Oradiei. Refăcută tot cu fonduri europene și tot de o administrație liberală. Într-o primă fază, primarul Ilie Bolojan a refăcut ineriorul cetății cu 20 de milioane de euro. În următorii doi ani vor fi restaurate bastioanele și zidurile exterioare cu 2 250 000 de euro. Bani europeni cărora pesediștii sunt obișnuiți să le dea cu piciorul. Următorul popas ar putea fi Râșnovul, a cărui cetate este în plin proces de restaurare cu fonduri europene. Primarul PNL al Râșnovului, Liviu Butnariu investește aproape patru milioane de euro până la finalizarea lucrărilor, în următorii doi ani, fără nicio susținere din partea guvernului PSD-ALDE. În fine, pelerinii de la PSD ar putea trece munții, la Suceava, să vadă cum arată Cetatea de Scaun a Moldovei restaurată tot cu bani europeni (11,5 milioane de euro).

Orașe renăscute de primari harnici

Dacă vor avea timp, le recomandăm liderilor PSD să zăbovească mai mult în câteva centre istorice ale orașelor administrate de liberali. Sunt comparabile cu orice alte centre ale marilor orașe din centrul și vestul Europei. Poate vor trece mai ușor peste marile lor eșecuri în domeniul protejării și restaurării clădirilor de patrimoniu (cele din București sunt vizibile în multe locuri și semnalate adesea de presă; cel de la Constanța, Cazinoul, este deja emblematic). La Oradea, administrația Bolojan a performat realizând cea mai amplă restaurare a patrimoniului de clădiri Art Nouveau pe care o va încheia la începutul lui 2020. La Timișoara, primarul liberal Nicolae Robu a investit 12 milioane de euro în reabilitarea centrului istoric, în paralel cu realizarea celei mai extinse zone pietonale din țară. La Arad, administrația condusă de liberalul Gheorghe Falcă este inițiatoarea celui mai mare proiect de regenerare urbană si autoarea celei mai mari investiții cu fonduri europene pentru restaurarea și modernizarea unei unități de învățământ aflată într-o clădire de patrimoniu ( 11 milioane de euro). La Sinaia, primarul liberal Vlad Oprea a restaurat exemplar Palatul Știrbei cu 1,7 milioane de euro. Acolo e sediul Muzeului Sinaia, iar primăria se pregatește să amenajeze, lângă Palat, grădina publică” Parcul Știrbei” cu 1,6 milioane de euro.

Care este adevăratul patriotism?

Că readucerea la viață a clădirilor de patrimoniu istoric este un autentic act de patriotism local și național. Este vorba despre recuperarea valorilor trecutului, în multe cazuri cu bani europeni. Așadar, Uniunea Europeană nu este în contradicție cu valorile naționale, nici cu demnitatea și patriotismul, cum predică Liviu Dragnea și trupa lui de la PSD și ALDE. Că restaurarea patrimoniului cultural, arhitectural național nu e numai o chestiune de istorie, ci și de viață. Cetățile istorice refăcute de administrațiile liberale înseamnă și evenimente culturale interesante, care atrag turiști, aduc bani în economiile locale. Bani pe care, adesea, se grăbește să îi ia cu japca guvernul PSD-ALDE. Nu în ultimul rând, pesediștii ar trebui să înțeleagă că apartenența României la Uniunea Europeană poate întări identitatea, demnitatea si valorile naționale tocmai pentru că România este parte a Europei și nu în afara Europei. Iar exemplele fixate în itinerariul pentru domnii de la PSD pledează pentru ideea că România poate fi în primul rând al Europei.

Credeți, stimați cititori, că doamnele și domnii de la vârful PSD vor înțelege ceva din toate acestea? Oricum, noi le urăm călătorie plăcută! Cu mențiunea că tot dumneavoastră, alegătorii, le veți oferi pesediștilor destul timp la dispoziție ca să o facă, după rândurile de alegeri din următorii doi ani.

(P)

Dublă crimă. O mamă și fiul ei au fost găsiți morți în centrul unui oraș

0

Poliţiştii din Iaşi sunt în alertă după ce au descoperit un dublu asasinat, în centrul oraşului. O mamă şi fiul ei au fost găsiţi morţi în apartamentul lor situat într-un bloc din Păcurari.

Elena S., de 85 de ani şi Raducu S., de 45 de ani, mamă şi fiu, au fost găsiţi morţi, într-un bloc aflat în centru Iaşului, după ce un vecin a sunat la 112 şi a anunţat că se simte un miros puternic ce pare să provină din apartamentul acestora.

Polițiștii și criminaliștii s-au deplasat la fața locului, iar, în locuința respectivă, au fost descoperite cele două cadavre, în stare de putrefacție.

În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru omor, urmând ca procurorul de caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași să continue cercetările și să identifice suspectul sau suspecții de comiterea oribilei fapte.

Poliţia a deschis dosar penal pentru omor şi încearcă să stabilească un cerc de suspecţi.

Momentan, anchetatorii nu au descoperit nici mortivul crimei duble.

Cele două cadavre au fost preluate și transportate la Institutul de Medicină Legală Iași, pentru efectuarea necropsiei, în vederea stabilirii datei și cauzelor exacte ale celor două decese.

sursa – observator.tv

Încă un deces din cauza meningitei

0

Adolescenta din Vaslui suspectă de meningită menigococică, transportată în stare gravă la Iași, a decedat, a anunțat managerul Spitalului de Boli Infectioase Sfanta Parascheva din Iasi, medicul Carmen Dorobăț.

Adolescenta în vârstă de 15 ani a fost trimisă, marţi, în stare gravă la Iaşi, fiind suspectă de meningită meningococică.

Potrivit reprezentanţilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, fata, care provine dintr-un centru al Direcţiei pentru Protecţia Copilului, a fost adusă la spital în cursul zilei de luni, fiind internată cu suspiciune de colică renală. În urma analizelor, s-a evidenţiat o infecţie, adolescenta a primit tratament, dar peste noapte starea sa s-a agravat.

Două adolescente care au fost internate în acelaşi salon cu pacienta suspectă de meningită primesc tratament profilactic, de asemenea, fiind luate măsuri pentru dezinfectarea salonului.

Cod portocaliu în Banat: vântul poate ajunge la 100 km/h

0

Județul Caraș-Severin se afla, de marți după masă, sub incidența unui cod portocaliu de vânt. Puterea acestuia va ajunge la 90 – 100 km/h. Avertizarea este valabilă până la miezul nopții.

Sunt afectate următoarele localități: Moldova Nouă, Oravița, Pojejena, Berzasca, Sichevița, Răcășdia, Grădinari, Sasca Montană, Lăpușnicu Mare, Dalboșeț, Coronini, Ticvaniu Mare, Ciclova Română, Gârnic, Șopotu Nou, Vărădia, Socol, Berliște, Cărbunari, Naidăș, Vrani și Ciuchici.

„Recomandăm cetătenilor să se adăpostească în spații închise care să asigure protecția și să evite deplasarea sau parcarea autovehiculelor în zone cu copaci, stâlpi de electricitate sau panouri publicitare care ar putea fi doborâte de vânt”, transmite ISU Caraș-Severin.