35.7 C
Timișoara
vineri 12 iulie 2024

Timpul politicii nu mai are răbdare

Am sperat că Europa va putea beneficia de o analiză a rezultatelor alegerilor parlamentare, acum, după ce avem majoritatea datelor finale. Este în interesul tuturor să punem cifrele pe masă și să vedem ce ne-a adus nou acest scrutin, în ce constă „cererea politică” a electoratului și pe cine a trimis la Bruxelles responsabil (?!) cu soluționarea dorințelor. Am merita un răgaz pentru a decanta apele, iar dincolo de șocurile naționale, să vedem cu cine plecăm la drum. Ei bine, nu avem acest timp. Am parcurs o săptămână politică de foc și, cel puțin o vreme, va trebui să ținem pasul cu nenumăratele summituri, declarații, amenințări, avertismente și conferințe. Pare că totul s-a revărsat în barca lunilor de vară, o barcă ce va avea de înfruntat furtuni de tot felul până să poată acosta, în toamnă, undeva. Sperăm, în siguranță. Așadar, am avut numărătoarea voturilor pentru Parlamentul European, cu șocuri, calcule, incendii ideologice, invazii din partea politicilor naționale, frustrări, excese. Sfidând toată această gâlceavă, lumea politică în exercițiu a trebuit să ia în calcul repetatele avertismente venite de la Moscova, culminând cu recenta vizită a președintelui Putin în Coreea de Nord; ne-am uitat cu îngrijorare spre Marea Chinei de Sud, dar și spre Marea Britanie, care se pregătește de alegeri cu mize nesperat de mari — cunoscătorii vorbesc despre cele mai importante din ultima jumătate de secol. La Berlin, oameni de afaceri și politicieni s-au reunit două zile pentru a continua dialogul despre reconstrucția Ucrainei. A urmat Forumul G7, o întâlnire între președintele american Joe Biden și Sanctitatea Sa Papa Francis și, respectiv, Conferința de Pace pentru Ucraina, desfășurată în Elveția. Toate acestea în timp ce Franța de pregătește de cele mai dramatice alegeri generale de după război, în paralel cu adulmecarea spiritului olimpic și pregătirile pentru găzduirea Jocurilor Olimpice, luna viitoare. Cum spuneam, Europa ar fi dorit o pauză pentru a savura Campionatul European de fotbal la umbra calculelor post-electorale. Dar nimeni nu mai are, propriu-zis, dreptul la așa ceva. Undeva, pe parcursul ultimilor ani, am ignorat o serie de scurtcircuite, am crezut în promisiunile lui Putin, dar și în basmele multor lideri europeni. Acum le vom lua, pe toate, în caserolă și vom spicui, cât se va putea, din fiecare.

Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei

Organizată la Berlin, în zilele de 11 si 12 iunie 2024, conferința a prilejuit o nouă rundă de analize și lansări de proiecte din șirul deja consistent al întrunirilor de acest gen, inițiate ca urmare a invaziei rusești din 2022. Sub motto-ul: „Uniți în apărare. Uniți în reconstrucție. Mai puternici împreună”, cei peste 3400 de participanți din sectorul privat, dar și din administrație au avut pe masă câteva sute de proiecte și peste 400 de indicatori pe care Ucraina trebuie să-i atingă până la finalul acestui an, în ciuda războiului aflat în desfășurare. Sunt recomandări și cerințe ale Comisiei Europene în dosarul negocierilor de aderare, ale Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și, respectiv, ținte din planul de reconstrucție al autorităților de la Kiev. Dialogul a avut loc pe patru paliere tematice: economic, social, administrație locală și regională, respectiv reformele necesare în perspectiva europeană.

Germania, Ucraina și partenerii prezenți au realizat o analiză actualizată a mediului de afaceri și investițional ucrainian, a domeniilor critice și a celor ce ar putea să devină vectori de dezvoltare într-un interval relativ scurt. Între sectoarele ce s-au bucurat de cel mai mare interes, menționăm energia, infrastructura, agricultura și industria alimentară, digitalizarea și mecanismele verzi. Pornind de la prioritățile prevăzute în Ghidul de investiții în Ucraina, au fost semnate contracte pentru 95 de proiecte în valoare de peste 25 de miliarde USD, anunțându-se și o serie de facilități și garanții pentru investitori în contextul fluid al războiului. O inițiativă care va avea impact pe termen lung este Alianța Competențelor pentru Ucraina — Skills Alliance for Ukraine —, ce vizează pregătirea continuă a populației civile pentru domeniile noi și pentru standardele extra-sovietice din economie. I se adaugă Inițiativele și Rețelele Medicale, proiect centrat pe protejarea sănătății mentale a populației, oricum grav afectate, asigurarea suportului psihologic, reabilitarea post-traumatică și, respectiv, e-sănătatea, sistemul de oferire on-line a sfaturilor de prim ajutor. Nu în ultimul rând, Coaliția pentru municipalități sustenabile grupează numeroase inițiative în vederea trecerii la guvernarea pe mai multe niveluri, la susținerea inițiativei locale și regionale și, mai ales, a alocării fondurilor în baza principiului subsidiarității.

În joc sunt sume de miliarde de dolari care vor proveni în special din mediul privat european și internațional, un preludiu la un posibil Plan Marshall pentru Ucraina, dacă nu chiar partea sa cea mai consistentă. Ținta este nu doar refacerea economiei și texturii sociale a Ucrainei, ci integrarea acesteia, pe termen mediu și lung, în economia globală.

Forumul G7

 

A fost găzduit de localitatea italiană Apulia, între 13 și 15 iunie, iar temele de luat în discuție nu erau deloc simple sau puține: ajutorul pentru Ucraina, migrația globală, securitatea cibernetică, războiul din Gaza, drepturile femeilor, cu precădere în anumite regiuni africane, precum Sudan, Sahel, Libia; îmbogățirea uraniului de către Iran, încălzirea globală, foametea pe planetă, Taiwanul, Belarusul sau Venezuela. Reținem decizia de a aloca 50 de miliarde de dolari ajutor de urgență pentru Ucraina din dobânzile la activele suverane ale Rusiei, blocate pe teritoriul european și nu numai, precum și susținerea noului val de sancțiuni americane împotriva persoanelor fizice și a băncilor care, prin activitatea lor, susțin mașinăria rusă de război, precum și restricții în folosirea programelor (software) americane de către aceleași persoane. În contextul întrunirii, președinții Biden și Zelenski au semnat un Acord Bilateral de Securitate, cu prevederi imperative referitoare la cooperarea în domeniile securității și apărării, precum și a consultării în situația oricărui atac armat.

În ceea ce privește războiul din Gaza, s-a exprimat hotărârea comună de a susține încetarea focului, concomitent cu eliberarea tuturor ostaticilor, oferirea de ajutor umanitar populației, protejând, pe termen lung, interesele de securitate ale Israelului, și siguranța palestinienilor civili. Dosarul Taiwanului a fost, din nou, pe agendă iar cei 7 au susținut îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunilor din regiune, convenind să susțină, în continuare, partenerii și aliații afectați de acțiunile periculoase desfășurate de China în strâmtoarea Taiwanului.

Un pas înainte în detensionarea unei probleme deja vechi de câteva decenii — participanții au luat în discuție crearea/susținerea unei voci a țărilor africane în organizațiile internaționale, simultan cu sporirea eforturilor de a satisface cerințele minimale cu care aceste țări vin la masa dialogului: foametea, migrația economică, discriminarea femeilor, abuzul la adresa copiilor, tranziția energetică, fluxurile de materii prime, dezvoltarea urbană, piața globală a forței de muncă. Desigur, după colț, deopotrivă, China și Rusia speră să nu se întâmple așa ceva, pentru a sechestra aceste țări pentru multă vreme în sfera lor de interese, cu toate că e posibil să nu dispună de toate mijloacele necesare.

S-a apreciat că obiectivul trecerii totale la economia verde până în anul 2050 nu este exagerat, în ciuda costurilor enorme și a nevoii de a găsi soluții pentru prea numeroasele țări din Sudul Global, care nu pot face față tranziției. A fost reiterată rezoluția summit-ului G7 de la Hiroshima (2023), privitoare la reducerea dependenței de hidrocarburile rusești pentru a limita cât mai mult vulnerabilitatea comunității internaționale și, totodată, marja de manevră a Moscovei prin intermediul prețului gazelor și petrolului.

Nu în ultimul rând, a fost lansată Inițiativa de la Apulia, privitoare la Securitatea Alimentară, menită să acopere crearea unor sisteme sustenabile de producție agricolă și alimentară, în managementul solului și a plantelor ușor adaptabile la schimbările de mediu.

Președintele Biden a profitat de vizita în Italia pentru a-l întâlni pe Sanctitatea Sa Papa Francis și a-l felicita pentru susținerea eliberării deopotrivă a copiilor ucraineni răpiți de Rusia și a ostaticilor israelieni din Gaza. Cum spune tradiția, mai multe detalii din această întâlnire va descoperi istoria sau, poate, nici ea.

Summitul pentru pace în Ucraina

Peste 100 de țări au participat, în zilele de 15 și 16 iunie, la întrunirea din orășelul elvețian Burgenstock. Propaganda și manipularea și-au spus, în continuare, cuvântul. În timp ce Ucraina și aliații săi căutau să creeze o coaliție capabilă să susțină negocierile de pace, Rusia a anunțat un ultimatum chiar înaintea summit-ului, cerând acceptarea de către Ucraina a frontierei pe aliniamentul actual al frontului. Evident, Kievul a respins categoric ofensa. Cum Rusia nu a fost invitată, China a declinat invitația și a anunțat că numeroase țări nu vor semna comunicatul final. S-au alăturat cunoscutele aliate din BRICS, India și Brazilia, apoi Mexicul, Thailanda, Indonezia. Africa de Sud a refuzat să semneze, alături de Israel, pe care îl acuză de genocid. În total, 82 de țări din 101 delegații participante au agreat că orice convenție de pace trebuie să includă respectarea independenței, integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, garantarea securității centralei nucleare de la Zaporojie, a circulației libere a fluxurilor de alimente dinspre Ucraina spre sudul global, precum și eliberarea tuturor persoanelor răpite, dislocate sau luate în prizonierat în Rusia. Se estimează că ar fi cel puțin 20.000 de minori în această situație. „Pacea va presupune o călătorie. Nu putem avea negocieri de pace pentru că Putin nu ia în serios încetarea războiului. El insistă pentru capitulare, ceea ce nicio țară nu ar accepta vreodată” (Ursula von der Leyen). În cele din urmă, cei 82 au recunoscut nevoia „unei păci juste și durabile”, nu a uneia „cu orice preț”. Președintele Zelenski a anunțat că acum va începe un lung șir de discuții bilaterale cu fiecare dintre aceste țări.

Și, totuși, europarlamentarele?

Nu avem nici acum toate rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare, după cum se anunță pe site-ul legislativului european. Totuși, cu majoritatea cifrelor pe masă, putem nota că popularii au câștigat, probabil, 14 mandate (și vor avea 190), conservatorii 7 (vor avea 76), iar naționaliștii 9 (urcând la 58). Marii perdanți sunt liberalii din Renew (de la102 la 80 de mandate) și verzii (de la 71 la 50). Marele „încurcă-lume” va fi, desigur, Fidesz, care, cu 11 parlamentari, poate strica socotelile. Viktor Orban ar dori să se alăture Conservatorilor, dar se pare că suedezii și finlandezii au avertizat că vor părăsi grupul dacă vine Fidesz. În grupul naționaliștilor poate s-ar simți mai bine, cu toate că acolo va fi un pic aglomerat. Dar, cum Conservatorii au anunțat și posibilitatea unei mega-confederații ECR-ID (134 de mandate), o posibilă alipire a Fidesz și a doi-trei încă ne-afiliați ar putea duce această coaliție pe locul doi între grupurile parlamentare, tocmai înaintea socialiștilor. Tradițional, popularii aveau o înțelegere de neagresiune cu socialiștii, tocmai pentru a contracara orice surprize și a putea impune agenda comunitară. Acum, împărțirea posturilor-cheie a deschis deja cutia nemulțumirilor și e de așteptat să vedem finalul. Înaintea alegerilor, cei „patru” mari păreau a fi: Ursula von der Leyen, la Comisie, Antonio Costa (Portugalia, socialist) drept președinte al Consiliului, Roberta Metsola (Malta, populari, președintă a Parlamentului European) și Kaja Kallas (Estonia, liberali), înalt reprezentant pentru Politica Externă. În urma alegerilor, se pare că popularii ar dori împărțirea mandatului de președinte al Consiliului în două sub-termene, spre a obține și o felie din acea instituție. Evident, socialiștii resping ideea. Nici alegerea doamnei von der Leyen nu mai pare atât de sigură, nici în propriul grup politic, nici în contextul general european. Marele necaz este înfrângerea zdrobitoare a partidului președintelui francez, astfel că acesta va trebui, în paralel cu gestionarea situației interne, să încerce un echilibru între partidele europene. O altă problemă ar fi preluarea, la 1 iulie, a președinției rotative a UE de către Ungaria, așa că liderii europeni promit că se vor reuni în 27 iunie pentru a definitiva împărțirea pozițiilor-cheie ale Uniunii în timp util. Urmează finalizarea constituirii grupurilor politice și, apoi, negocierile pentru formarea Comisiei Europene. Va fi o vară plină de provocări, acuze și orgolii. Timpul nu prea are răbdare, dosarele sunt grele și se înmulțesc precum virușii. Cum vom răzbi oare?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Cu un stat îngropat în datorii, 2025 se anunță un an teribil pentru români

București. Taxe și impozite mai mari de așteaptă anul viitor, după alegerile parlamentare și prezidențiale, conform experților în economie. Guvernul nu a reușit să...

Timișorenii ajung în valuri la Urgențe din cauza caniculei

Canicula a dus la creșterea numărului de persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență. Cei mai mulți dintre pacienții care au avut...

Citește și :