Timișoara trece de partea întunecată a… ”Forței”?

761

Beznă și dărăpănare, acestea sunt cuvintele care, nu de puține ori, caracterizează moștenirea Renel la Timișoara și în tot Banatul.

Am arătat în numărul trecut că orașele Banatului s-au umplut de ruine după divizarea fostului Conel, mai ales în urma falimentului SISEE. Situația putea fi, totuși, evitată. Într-o strare similară a fost Romtelecom. E drept că, după privatizare, compania nu s-a divizat, ci a rămas compactă, dar și ea a moștenit un portofoliu imobiliar uriaș. Numai că, spre deosebire de cei din fostul Conel, cei de la Romtelecom au fost mult mai adaptați piaței și au reușit chiar să facă bani din colosul imobiliar.

Clădire de 1 mil euro scoasa la vanzare de Telekom 2La Romtelecom s-a creat o divizie specială de estate (Romtelecom Real Estate), care și-a creat și un site web specializat și care se ocupă exclusiv cu reabilitarea și închirierea spațiilor libere, ori cu vinderea acestora. Lansată în 2010, pagina de internet www.realestate.romtelecom.ro include proprietăţile companiei, disponibile pentru închiriere sau vânzare (terenuri sau spaţii cu diverse destinaţii — comerciale, tehnice, de birouri, de depozitare, destinate activităţilor turistice sau apartamente). După cumpărarea de către compania Telekom, pagina a devenit Telekom Real Estate.

Cel mai bun exemplu de bune practici îl reprezintă situația de la Reșița, acolo unde actualul Telekom și-a restrâns activitatea pe un singur palier, restul clădirii fiind închiriat Primăriei Reșița, unde funcționează o parte din birourile municipalității.

Și la Timișoara, oferta de vânzare sau închiriere de spații este extrem de interesantă și ofertantă: Telekom Romania vinde o proprietate comercială situată în zona ultracentrală a localitații Timișoara, în imediata vecinătate a Primăriei Municipiului Timișoara, zonă accesată pietonal și auto. A fost edificată în jurul anului 1947, având regim de înălțime S+P+2E. Proprietatea dispune de utilitățile zonei: apă, canalizare, electricitate, încălzire centrală. Proprietarul exclusiv al imobilului este Telekom Romania Communications SA. Clădirea are 1.905 mp, și deținătorul cere pe ea 1.150.000 de euro!

Și la CFR se poate

Divizată și ea în mai multe societăți, Compania Națională de Căi Ferate a scos la închiriere mai multe spații situate în gări sau în alte clădiri administrative. „Am elaborat un ghid de bune practici comerciale, pe modelul căilor ferate din Germania, în care am identificat proceduri de închiriere şi gestionare a spaţiilor din gări. Vrem să licităm, pentru gările din primele 15 oraşe ca număr de locuitori, spaţiile — în lanţ şi pe calupuri. Căutăm firme mari, care oferă o calitate mai bună şi dau un alt aspect gării, inclusiv din punctul de vedere al curăţeniei”, a declarat la acea dată Emil Sabo, fostul director general al CFR, pentru „Capital”, jurnaliștii susținând că s-ar obține 3 milioane de lei lunar din aceste operațiuni. Potrivit aceleiași surse, în 2014 compania avea de închiriat pe piață 1,7 milioane de mp!

La SISEE, singura modalitate de promovare sunt meșurile

Clădirea SISEE de pe Bd AI CUza din Resita, scoasa la vanzare (1)La Reșița, chiar în zona rezidențială zero, în Cartierul Lunca Pomostului, pe Bd. Al. I. Cuza, se vinde o clădire întreagă. Sau se închiriază. Oferta este indisponibilă online, și numai cei care trec prin zonă pot vedea un meș generos cu anunțul „de vânzare”. Însă așa o capacitate mare de birouri nu este vizată de investitori locali, ci de potențiali vizitatori, care nu prea trec prin oraș, ci își cam caută pe internet informația.

La fel, clădirea FRE, din zona 7 noiembrie, este disponibilă. Imediat lângă, pe platforma fostului CET, vin două hipermarketuri, Lidl și Kaufland, dar niciunul nu a ajuns și la spațiile fostului FRE, probabil din aceleași motive.

În 2015 Enel cheltuia 10 milioane lei pe servicii de curăţenie

Clădirea Enel din zona 7 noiembrie din Resita (7)Furnizorul de energie electrică ce deţine monopolul în sectorul abonaţilor casnici, Enel România, a schimbat tactica în privinţa achiziţiilor publice. Societăţile din subordinea consorţiului italian, precum şi filialele locale nu-şi mai pot achiziţiona singure anumite tipuri de servicii, pentru că procedurile se fac acum la nivel naţional. Recent, Enel a lansat o procedură de achiziţie de servicii integrate de Soft Facility, care reprezintă, de fapt, servicii de curăţenie şi întreţinere spaţii verzi pentru sediile administrative şi de exploatare aparţinând societăţilor sale. Serviciile vor fi furnizate pentru Enel Distribuţie Muntenia S.A., în asociere cu Enel Distribuţie Banat S.A., Enel Distribuţie Dobrogea S.A., Enel Energie S.A., Enel Energie Muntenia S.A., Enel Servicii Comune S.A., Enel România S.R.L., Enel Green Power România S.R.L. Pentru acest tip de servicii, compania va încheia un acord-cadru cu cel mult trei agenţi economici, acord care va avea o durată de 36 de luni. De remarcat este valoarea contractului, ale cărei limite variază între 2.296.689,45 lei şi 10.243.374,16 lei fără TVA. După încheierea acordului-cadru, compania va semna patru contracte subsecvente, cu durata de opt luni.

Printre cerinţele impuse ofertanţilor, se numără media cifrei globală de afaceri pe ultimii trei ani, care trebuie să fie de minimum 4.593.378,9 lei, precum şi experienţa în contracte similare. Această cerinţă va fi dovedită prin lista principalelor servicii prestate în ultimii trei ani, care trebuzie să fie de cel puţin 2.296.689,45 lei.

Enel nu a ales procedura licitaţiei pentru selectarea firmelor care să se ocupe de curăţenia sediilor sale, ci negocierea, în care preţul ofertei va cântări în proporţie de 70%, iar oferta tehnică, în cuantum de 30%. Ofertele se vor depune până cel târziu la data de 19 mai, scrie o anchetă a Observator.ro.

Dorel lucrează la ENEL! Ce au pățit lugojenii din partea angajaților ENEL?

Cei de la Enel au mai reușit o performanță „notabilă”. Aceea de a intra pe proprietățile private ale oamenilor, fără acordul acestora, să taie copaci. Asta, pe motiv că ar afecta rețeaua electrică, fapt care ar duce la întreruperea furnizării, notează redesteptarea.ro.

O istorioară de tot râsul, mai puțin al proprietarilor, a avut loc la mijlocul acestei săptămâni, când furnizorii de curent au decis că este cazul să ia unele măsuri preventive, pentru a evita consecințele furtunii din 17 septembrie, care a întrerupt, pe unele străzi din Lugoj, furnizarea curentului electric. Cum una dintre cauze ar fi fost copacii căzuți peste firele de curent, Electrica a decis că, în anumite zone, aceștia trebuie tăiați. Drept urmare a trimis, miercuri, 15 noiembrie, firma RER Ecologic Service Oradea SA să taie pomii în Dealul Viilor.

Doar că ordinul legat de lucrare nu a fost clar, spun executanții, care, din exces de zel, au pătruns abuziv în grădinile oamenilor, fără înștiințarea prealabilă a acestora, și au tăiat zeci de pomi fructiferi și decorativi. Potrivit declarațiilor unui angajat Electrica, în cadrul lucrării trebuiau tăiați, cu acordul Ocolului Silvic aferent, doar arborii din pădure care atingeau firele electrice.

Reacția celor care s-au trezit cu pomii puși la pământ a fost tardivă pentru peisajul zonei, însă aceștia au anunțat poliția, care urmează să decidă cine este responsabil și care vor fi urmările acestor fapte.

Oricum, întâmplarea demonstrează, încă o dată, „profesionalismul” de care dau dovadă cei de la Enel, care, chiar dacă încearcă să se scuze că nu ei au acționat direct, nici nu s-au catadicsit măcar să trimită un om în teren, pentru a explica sau a verifica modul în care se face lucrarea.

INCREDIBIL! Cum își bate joc Enel Banat de clienți

Lucrari ENEL Banat 1Hal de lucrare, de scoatere a contoarelor de curent electric, la Reșița, în 2016! Se întâmplă într-unul din blocurile din municipiul de pe Bârzava, din cartierul Moroasa, unde furnizorul și distribuitorul de energie electrică este Enel Banat — sucursala județeană Reșița. Investitor, fără dubiu — Enel, executanți — subcontractori de doi bani de prin țară… Este noua metodă de lucru a italienilor de la Enel.

Vă reamintim că Enel a găsit în România „găinile cu ouă de aur”, adică Electrica Banat și Dobrogea, cele mai profitabile din țară la vremea aceea, cu 10 ani în urmă, pe care le-a cumpărat și a dat o adevărată lovitură pe piață. Mai apoi și-a împărțit piața de producere, distribuție și vânzare a energiei electrice cu cehii de la CEZ.

Italienii au promis investiții de peste 1,2 miliarde de dolari, pe termen lung, în cele două filiale. Cum au văzut semnate actele prin care cumpărau 24,6% din capitalul social al fiecărei filiale, cu doar 127,4 milioane de euro, au uitat de investiții. Mai mult, au risipit și ce construiseră cei de la Electrica: au vândut sau închiriat spații din sediile deținute în Timișoara și în celelalte orașe ale Enel Banat, au restructurat personalul. Și, chiar dacă unii oficiali de la București s-au sesizat, potrivit wall-street.ro, cu Enel, statul a pierdut, în vara anului 2013, două procese privind contractele de privatizare pentru fostele Electrica Banat și Electrica Dobrogea, în care cerea despăgubiri totale de 39,3 milioane de euro.

Probabil că, în optica celor de la Enel, dacă tot nu pățesc nimic, de ce să nu-și bată puțin joc de clienți. Vorba „clientul nostru stăpânul nostru” este depășită, din alte vremuri și din alte… zări.

Pe Calea Șagului nu mai e Dorel

tm intunericReprezentanții Enel recunosc că sunt probleme cu iluminatul stradal, cum este cea de pe Calea Șagului, care este cauzată de stâlpii de iluminat. „Deja s-a dat comandă pentru stâlpii cu probleme, care vor fi înlocuiți”, ne-au transmis reprezentanții biroului de presă al Enel.

Dar probleme mai sunt și în zona Circumvalațiunii, Calea Aradului și chiar în spatele Iulius Mall. Aici, însă, problemele nu mai sunt generate de rețeaua de iluminat stradal, ci de lucrările de extindere a mall-ului, și vor dura până la finalizarea lucrărilor.

Robu dă vina pe timișoreni

robu (3)Primarul Nicolae Robu spune că problemele cu iluminatul stradal sunt sporadice și că, de regulă, cetățenii nu sesizează astfel de probleme. Primăria a angajat mai multe societăți comerciale pentru iluminatul stradal, dar și acestea sunt la mâna Enel, care asigură distribuția, infrastructura fiind, se pare, vinovată de bezna din oraș. Atât biroul de presă al Enel, cât și primarul Robu spun că timișorenii nu sesizează aceste situații, pentru ca ele să fie remediate. Acest lucru este confirmat și de Biroul Rutier din cadrul IPJ Timiș. O slabă iluminare a străzilor sau chiar lipsa acesteia constituie o amenințare pentru siguranța traficului, iar Poliția Rutieră poate aplica amenzi celor vinovați. Biroul Rutier spune, însă, că în anul 2017 nu a fost făcută nicio sesizare în acest sens.

Soluția lui Nicolae Robu este simplă: cetățenii Timișoarei să sesizeze Enel despre aceste probleme și chiar Oficiul pentru Protecția Consumatorului, Primăria Timișoara neputând face sesizare la OPC, pentru că, potrivit legii de funcționare, OPC primește sesizări doar de la persoane fizice, persoanele juridice având varianta Camerelor de Comerț sau a instanțelor, pentru rezolvarea litigiilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ