Timişoara – Capitală Europeană a Culturii, încotro? Proiecte puţine, bani cu ţârâita – dezvoltarea mai aşteaptă

257

Timişoara, capitala Banatului, a câştigat. Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2021. Vestea s-a răspândit deja în toată Europa — nimic nou! A trecut de atunci mai bine de un an. Ce s-a schimbat? Poate mulţi vor spune că absolut nimic, că investiţiile întârzie să apară şi să dezvolte Timişoara, sau că manifestările culturale au rămas la acelaşi nivel. Este adevărat că schimbări majore nu au prea avut loc, dar programul continuă pentru ca, în 2021, Timişoara să fie demnă de titulatura de Capitală Culturală Europeană.

Am mizat atunci pe multiculturalitate, pe toleranţă, pe deschidere spre Occident şi pe acel sentiment pe care numai timişorenii pot să-l descrie. Şi am câştigat! Am primit, în septembrie 2016, multe promisiuni. Delegaţia din Timişoara a autorităţilor şi reprezentanţii Asociaţiei Timişoara — Capitală Europeană a Culturii 2021 a plecat încântată de la București, cu gândul că un astfel de titlu nu este doar onorific şi nu este menit să deservească doar viaţa culturală şi artistică a unui oraş. O astfel de onoare aduce după sine dezvoltarea urbei. Aceasta se face prin investiţii, iar aici cele mai mari promisiuni le-au făcut autorităţile locale, judeţene, dar, foarte important, autoritățile naţionale. Pentru că un asemenea titlu atârnă greu pe umerii întregii ţări, guvernanţii s-au angajat să sprijine dezvoltarea oraşului care aşteaptă circa un milion de turişti în anul când „coroana” europeană va poposi pe Bega.

Bani cu ţârâita, de la toată lumea

Una dintre cele mai mari probleme de care se loveşte încă Asociaţia Timişoara — Capitală Europeană a Culturii este slaba finanţare. Indiferent că vorbim despre Guvern, Consiliul Judeţean Timiş sau Primăria Timişoara, banii ajung greu spre asociaţia care trebuie să implementeze un amplu program de activităţi culturale (târguri, expoziţii, manifestări, festivaluri).

În septembrie 2016, când Timişoara câştiga prestigiosul titlu, reprezentanţii asociaţiei şi autorităţile centrale, judeţene şi locale au bătut palma pentru un parteneriat care se reduce, până la urmă, la bani. Astfel, era prevăzută o finanţare, pentru perioada 2017–2021, de 48,5 milioane euro.

Banii urmau să fie asiguraţi din următorele surse:

Guvern — 12 milioane euro;

Consiliul Judeţean Timiş — 5 milioane euro;

Primăria Timişoara — 20 milioane euro;

Axe finanaţre UE — 3 milioane euro;

Mediul privat — 4,5 milioane euro;

Alte instituţii publice — 4 milioane euro;

După primul an în care asociaţia a primit sumele prevăzute pentru 2016, au început problemele. Guvernul a amânat, cel puţin deocamdată, alocarea de bani, Consiliul Judeţean Timiş a finanţat doar anumite proiecte, nealocând, la rându-i, întregul buget promis pentru visteria asociaţiei. Apoi, Primăria Timişoara s-a trezit că nu mai poate finanţa ONG-ul, întrucât Curtea de Conturi a susţinut că plăţile ar fi ilegale.

A fost nevoie de un proces pentru ca din bugetul local să poată fi atribuiți bani pentru Capitala Europeană a Culturii.

La finalul anului trecut, Comisia Europenă a verificat progresele programului de implementare a titlului oferit Timişoarei. Deşi, per ansamblu, nu au fost identificate probleme majore şi de nerezolvat, comisarii europeni au avut şi câteva recomandări şi vorbe de dojană la adresa autorităţilor române.

„Experienţele anterioare au arătat că, pentru a avea succes, o CEaC are nevoie de construirea unei fundaţii solide în perioada imediat următoare desemnării. Adoptarea unei noi baze legale, pentru a permite funcţionarea Asociaţiei TM 2021. Acordul asupra contribuţiilor Guvernului la CEaC. Capitala Europeană a Culturii trebuie tratată ca un proiect unic, fără să fie necesar ca CEaC să solicite finanţare pe bază de proiect pentru fiecare proiect inclus în programul de candidatură”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Lăsând la o parte evenimentele culturale, tot mai numeroase, care se petrec în Timişoara şi numărul, vizibil în creştere, de turişti, oraşul are mult de muncă până în 2021. Avem nevoie de o legătura rapidă cu autostrada spre Occident, de un aeroport mai mare, de o centură care să scoată traficul greu din oraş, de mai mult spaţiu verde, de mai multe instituţii de cultură şi, mai ales, de o infrastructură primitoare cu turiștii.

Avem infrastructură turistică la Timişoara?

Orașul e frumos, iar numărul turiştilor creşte an de an. Deşi Timişoara este recunoscută pentru turismul de business, străinii au început să-şi petreacă aici tot mai des concediile, vizitând centrul istoric, cartierele vechi şi instituţiile culturale ale urbei. Dar unde se cazează aceşti turişti? Ei bine, hotelierii din Timişoara au ţinut pasul cu dezvoltarea de care a beneficiat oraşul. Dacă în urmă cu 10 ani aici existau până în 70 de hoteluri şi pensiuni, acum numărul lor depăşeşte 100. Dacă mai adăugăm şi cele câteva hosteluri care s-au deschis în ultima vreme şi campingul de la marginea oraşului, aflăm că Timişoara beneficiază de peste 140 de unităţi de cazare, în care pot fi găzduiţi până la 10.000 de oameni. Iar Institutul Naţional de Statistică arată că în Timişoara au sosit, anul trecut, aproape 340.000 de turişti, în creştere cu 17% faţă de anul anterior. Dacă ne aşteptăm, aşa cum spun specialiştii, la o creştere cu 30% a sosirilor în Timişoara, ne punem întrebarea: are Timişoara capacitate suficientă de cazare pentru toţi europenii care vor să viziteze oraşul Capitală Culturală Europeană în 2021? Şi asta, în condiţiile în care peste trei ani sunt aşteptaţi aproximativ un million de turişti.

Obiective avem, dar nu sunt puse în valoare — Castelul Huniade

Timişoara are multe de oferit vizitatorilor. Cartierele istorice, Cetate, Elisabetin, Iosefin şi Fabric, unde case istorice sunt la tot pasul, reprezintă un motiv foarte bun pentru a veni în oraşul de pe Bega. Centrul vechi, unde istoria se citeşte pe faţade, pe pavaj şi în machetele oraşului de altădată, a devenit punctul zero al Timişoarei. Iar proprietarii clădirilor istorice de pe aleile pietonale au început, încet, dar sigur, să-şi renoveze imobilele. Din păcate, unul dintre principalele obiective turistice ale orașului nu este accesibil turiştilor.

Castelul Huniade, care străjuieşte centrul Timişoarei de mai bine de cinci secole şi jumătate, fiind cea mai veche clădire a cetății, nu poate fi vizitat de turişti. A fost construit între anii 1443 și 1447 de către Iancu de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul al XIV-lea (ridicat în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou). Astăzi adăpostește Muzeul Banatului, închis de mai bine de un deceniu.

În anul 2006, Consiliul Judeţean Timiş contracta o firmă de construcţii pentru a consolida partea de nord-vest a Muzeului Banatului din Timişoara. Lucrările au început, dar, la scurt timp, s-au oprit. În cei 10 ani care s-au scurs, mai mult s-a stat. De mai multe ori termenul de finalizare a fost amânat, contractul renegociat, şi nici acum lucrările nu sunt terminate.

Acum, la început de an 2018, lucrurile nu s-au schimbat, autorităţile judeţene aşteaptă rezultatul unei expertize care să arate ce s-a făcut la castel, ce nu s-a făcut bine sau ce nu s-a făcut deloc.

„La o primă privire, lucrurile nu stau tocmai bine, dar vom lua toate măsurile pentru a face acest proiect, chiar dacă vom merge etapizat, pe realizarea unei porțiuni din Castelul Huniade, pentru a-l face fiabil și a-l pune în funcțiune. Avem obligația ca, în anul 2020, acest proiect să fie funcțional”, declara, în decembrie 2017, Călin Dobra, președintele CJ Timiș.

Să sperăm că în următorii trei ani lucrurile vor evolua într-un ritm mult mai alert. Timişoara are obligaţia să demostreze că a meritat titlul, atât de mult râvnit, de Capitală Europeană a Culturii.

LĂSAȚI UN MESAJ