12 C
Timișoara
sâmbătă 24 februarie 2024

Timișoara a trecut ,,examenul” european în 2023! Ce rămâne după Capitala Culturală a Europei

După ce proiectul demarat greu a trecut de incertitudini, conflicte politice și crize, s-a petrecut „miracolul” vizibil în 2023: peste 800 de organizații și instituții au prezentat 2000 de evenimente la care au participat 1,3 milioane de oameni, iar Timișoara a primit expunere internațională.

Orice analiză a perioadei dintre septembrie 2016, când Timișoara a fost desemnată Capitală Culturală a Europei, și 2023, anul celebrării, consemnează că n-a fost simplu: tatonări organizatorice, inaptitudini manageriale, lipsa de experiență în comunicare, rezerva timișorenilor în a se implica, la care s-au adăugat pe rând frecușurile politice și întârzierile finanțării, toate au dus la o stare de neîncredere că orașul va putea duce un proiect de această anvergură.

În 2021 și 2022, când ceasul al doisprezecelea stătea să bată, factorii politici responsabili au băgat cuțitele în teacă și au convenit să producă și să finanțeze complementar evenimentele, Ministerul Culturii a început să trimită banii promiși, iar instituțiile și operatorii culturali s-au pus pe treabă. Amânarea din 2021 pentru 2023 a fost considerată o șansă pentru pregătiri.

Cheia reușitei a stat în stabilirea unor linii clare de finanțare, administrate transparent de entitățile noi, înființate special: Centrul de Proiecte al municipalității și Centrul de cultură și artă al C.J.Timiș. Asociația TM2023 a primit misiunea de a face monitorizare și de a se ocupa de voluntari și sponsori. Programul Capitalei culturale, acel bid book aprobat de Comisia Europeană, a fost revizuit de un grup curatorial independent, care a vegheat întreaga desfășurare.

Programul a primit o mai mare coerență, la fel finanțarea, la care au contribuit și modificările legislative cerute cu insistență: OUG 42/2019 referitoare la finanțarea TM2023 a permis și finanțări multianuale.

Investiții, nu cheltuieli

Vigilenți, presa și cetățenii au întrebat despre cheltuielile destinate culturii la Timișoara, mai ales că sumele vehiculate au fost mult peste ce s-a prevăzut vreodată pentru cultură.

Semnalele din perioada anterioară, 2016-2020, justificau suspiciunile: 6,5 milioane de euro s-au dus fără ca publicul să fi primit evenimente culturale menționabile.

Pentru perioada 2021-2023, autoritățile s-au arătat mai dispuse să dea seamă: „Să le numim investiții, nu cheltuieli”, a accentuat Alin Nica, președintele C.J.Timiș, la conferința de presă finală.

Muzeul Național de Artă (MNArt), care a găzduit expoziții excepționale ca Brâncuși, Victor Brauner, Cucuteni, Paul Neagu, Romul Nuțiu, Suzana Fântânariu, a avut parte de investiții de peste 2,5 milioane de euro. Altfel, marile expoziții cu lucrări împrumutate de la importante muzee și galerii din lume nu ar fi fost posibile. A meritat! Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective europene” va atinge 100.000 de vizitatori, conform biletelor rezervate și vândute.

Primăria a investit în 2023 pentru programul Capitalei culturale europene și pentru întreg pachetul cultural prevăzut în strategie 30 milioane de euro, C.J. Timiș, 6,5 milioane euro, Ministerul Culturii a contractat peste 2 milioane de euro.

Sumelor provenite de la cele trei instituții responsabile, li s-au adăugat peste 4 milioane euro de la sponsori și parteneri, în bani sau servicii.

Îndoieli legate de felul cum este cheltuit banul public au existat și recent, dar transparența noului sistem de finanțare și controlul Curții de Conturi au risipit multe dintre aceste dubii.

Publicul numeros, care a generat adesea cozi nemaivăzute la cultură, a primit evenimente pentru toate gusturile, iar investițiile în infrastructura culturală au început să se vadă: două cinematografe reabilitate sub forma unor săli cu funcțiuni multiple, Victoria și Timiș, spații noi pentru evenimente, la Bastion și la Muzeul Apei, un loc nou de evenimente, centre de socializare și educație în cartiere.

La Teatrul Național, timișorenii au putut vedea spectacole cu John Malkovich, Bejart Balett Lausanne și cu toate vedetele teatrului românesc, omagiate și la Gala Uniter; la Teatrul German, festivalul Eurothalia, iar la Teatrul Maghiar, festivalul TESZT au dat o măsură europenității; Filarmonica Banatul a adus orchestre și dirijori celebri din lume, Opera a oferit spectacole de clasă; Casa de Cultură municipală a invitat publicul la Festivalul inimilor, dar și la concertul violonistului David Garett, cu vioara Stradivarius.

Timișoara a strălucit ca oraș al artelor vizuale cu Bienala Art Encounters, cu expozițiile de excepție de la Galeria Triade și de la Cazarma U, unde publicul a putut parcurge o sinteză a sculpturii românești din acest secol, cu expozițiile de la Kunsthalle Bega, cu spațiul permanent al operelor pictorului Silviu Orăvițan, cu expozițiile temporare din galeriile mai mici, unele complet noi.

Universitatea de Vest a adus nume mari, laureați ai Premiului Nobel ca Orhan Pamuk, Jean-Marie Lehn, Jean-Pierre Sauvage. Eric Stark Maskin și Nadia Murad, sau personalități ale științei să conferențieze, iar Universitatea Politehnica a legat tehnologia de cultură într-un mod inedit.

Operatorii independenți, societatea civilă s-au ocupat, cu o revărsare de creativitate, de film (Ceau, Cinema!”), de patrimoniu (Orașul Paralel), de gastronomie, de jazz, unde Festivalul Gărâna Jazz bate tot, de concerte (Flight Festival), de educație, de teatru independent (Aoleu!), de carte (Librăria La Două Bufnițe), de performance (Zona&, un festival resuscitat aniversar după 30 e ani), de fotografie și lighting, de conferințe (Vector TM), de literatură (FILTm), de istoria recentă (Memorialul Revoluției), de recuperarea poveștilor orașului.

Institutele culturale europene au desfășurat un program propriu sub logo-ul HEI în spațiul Bastionului, iar Institutul Francez a fost partener în proiectele cele mai importante ale MNArt.

O ambiție a programului a fost să energizeze și cartierele, nu doar centrul. Rod Festival a știut să ofere cultură și bucurie vânzătorilor din Piața de vechituri Mehala, locatarilor Azilului de noapte sau oamenilor simpli din piața Jimboliei. Dansul clubului Magnum Team de pe Podul de Fier din Iosefin, parte a excepționalului proiect „Spotlight Heritage”, sau păpușile gigantice de la Veszprem în zona Dacia, au înviorat cartierele.

Toate și-au meritat banii, pentru energia, experiențele noi și mândria pe care au generat-o în comunitate. Au fost și cârcoteli. Un exemplu, Pepiniera cu 1306 plante finanțată cu 350.000 euro de Centrul de Proiecte, Ordinul Arhitecților și un sponsor, a atras totuși aproape 200.000 de vizitatori.

Investiția în cultură are și un rezultat palpabil: ecosistemul cultural al Timișoarei a crescut cu 2,4%.

Ah, turismul!

Multe controverse și oftări a iscat întrebarea dacă Timișoara a fost în stare să atragă un număr consistent de turiști. Conceptul influențat de monetizarea culturii, care a circulat în mai multe orașe desemnate Capitale Culturale ale Europei, a fost persiflat de un artist britanic, Grayson Perry, care a creat vase de ceramică cu texte ironice ca: „Această operă va regenera economia locală” sau „Acest vas va crea 500 de noi joburi” sau „Această operă va crește veniturile cu 22%”. Artistul atrăgea atenția că profitul culturii este înainte de toate spiritual.

Simion Giurcă, șeful Asociației de promovare turistică, a oferit câteva cifre, cât și asigurarea că Timișoara se găsește în Top 10 destinații turistice din România, iar județul Timiș în Top 11, la județe. Au fost înregistrați peste 1,3 milioane de vizitatori ai evenimentelor culturale, incluzând și rezidenții.

Estimările care iau în calcul atât cifrele Institutului Național de Statistică (INS), cât și surse din telefonia mobilă și din tranzacții, dau 850.000 de vizitatori externi și 800.000 de nopți dormite de turiști în Timișoara. Media de înnoptatre a fost de 2,5 nopți.

Un fenomen doar accidental inclus în statistici este apariția apartamentelor ca loc de cazare, al căror număr s-a dublat în Timișoara în 2023. Însă nu întotdeauna propietarii trimit datele la INS.

„2023 este un an atipic, cu Europa de Est în criză, cu război la graniță, iar Timișoara a trebuit să ofere în aceste condiții turism cultural și de relaxare, deși era cunoscută ca destinație de business. Orașul a fost totuși o destinație prestigioasă, o destinație „Ferrari”, mult mai vizibilă față de 2019, și cu altă conștiință de sine”, a spus Simion Giurcă.

O conferință a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, organizată la Timișoara, a scos în evidență condițiile pe care un oraș trebuie să le îndeplinescă pentru a fi atractiv: infrastructură, o economie a vizitatorului, un management al destinației adecvat, servicii impecabile în industria ospitalității, fonduri și competență în promovare. Timișoara mai are de lucrat pentru a le îndeplini.

Totuși, câteva publicații au pus Capitala culturală în Top 30 destinații turistice în Europa (Time Magazine), iar The Independent Global Traveler a inclus-o în agenda sa.

Nu doar turiști din țări apropiate sau depărtate au sosit la Timișoara, ci și personalități ca președintele Germaniei, președinți și vicepreședinți ai unor parlamente europene, miniștri, primari, înalți reprezentanți ai Comisiei Europene, zeci de ambasadori și diplomați.

Mass-media la datorie

Pe tot parcursul procesului de organizare, jurnaliștii au urmărit fenomenul Capitalei culturale europene, au sesizat crizele, au consemnat criticile aduse de intelectuali, au lăudat evenimentele reușite, au făcut comparații cu Sibiul care a fost Capitală Culturală a Europei în 2007. Presa a fost mereu acolo, alergând de la un eveniment la altul și imortalizând momente irepetabile.

Statistic, în presa națională și locală organizatorii au numărat peste 40.000 de articole, știri și reportaje TV și Radio, iar expunerea internațională a fost semnificativă.

Timișoara culturală a fost prezentă la televiziuni ca ARTE, ZDF, ORF, Rai Uno, Südwestrundfunk-SWR, în publicații prestigioase la Le Monde, El Pais, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Wanderlust ș.a.

„Un fundal orbitor de clădiri și stiluri este galvanizat cu o tornadă sau un tsunami cultural de peste 1.000 de evenimente programate. Pentru un străin, însă, cel mai important eveniment este orașul în sine, descoperirea sa fericită – datorită și faptului că acum există zboruri directe din Madrid. Și munca grea de a fi pe lista de onoare a celor mai frumoase orașe din Europa”, scria în noiembrie 2023 ziarul spaniol El Pais.

Britancul Charlie Ottley a produs special pentru județul Timiș un clip de promovare, precum și filmul Flavors of Banat. Alți producători de film documentar au rememorat evoluția trupei Phoenix și istoria rockului timișorean, au investigat „Timișoara-Harta secretă” sau au pornit „În căutarea Hertei Müller”.

Au fost organizate 13 excursii de documentare pentru presă și au fost acreditați 200 de jurnaliști la evenimentele de închidere dintre 7 și 9 decembrie.

Datorită presei, 9,8 milioane de oameni au auzit cel puțin o dată că anul acesta Timișoara poartă titlul de Capitală Culturală a Europei.

Ce a lipsit

O dezbatere la care au fost invitați reprezentanții principalelor instituții timișorene a relevat că, dincolo de reușitele sale incontestabile, de rezistența sa, orașului îi lisesc câteva repere și elemente de infrastructură culturală fie pierdute, fie obligatoriu de inventat sau de construit.

  • O sală de concerte. Filarmonica funcționează acum într-un fost cinematograf.
  • O platformă integrată a evenimentelor care să evite numeroasele suprapuneri, să ofere informații complexe publicului, să poată include facilități de rezervare. Centrul de Proiecte a început cu echipa IT a primăriei să lucreze la o platformă, dar ea nu a fost terminată până acum. Două publicații tip newsletter au suplinit absența: Conector al Centrului de Proiecte și publicația Asociației TM2023.
  • Un stadion care să găzduiască concerte mari cu zeci sau sute de mii de spectatori
  • Castelul Huniade, sediul Muzeului Banatului, nerestaurat de trei decenii, care a lipsit ca spațiu de expunere din meniul Capitalei Culturale.
  • Un Club de Jazz cu muzică live. În anii ’90 a existat Clubul Pod 16 foarte iubit de timișoreni, dispărut în anii capricioși ai tranziției.
  • Muzeul Revoluției în spațiul vechii garnizoane promis încă în 2019.
  • Un număr sporit de companii aviatice care să opereze pe Aeroportul Internațional Timișoara

Dezbaterile au adus în discuție și minusuri: comunicarea lentă și insuficient de convingătoare internațional, promovarea timidă, nevoia unei coordonări și a unei coerențe mai bune între evenimente, mai multe facilități pentru persoanele cu dizabilități, întârzieri în finanțare și în finalizarea investițiilor în infrastructura culturală, procedurile prea birocratice.

Și o necesitate comunicată în cor: Timișoara are nevoie de un fanion cultural care să o individualizeze, așa cum Clujul are TIFF și Untold și Sibiul Festivalul internațional de teatru.

Cu ce ne-am ales

Efortul de a coagula un program complex și variat, care să respecte atât proiectul, cât și spiritul multicultural al Timișoarei, are consecințe vizibile și unele insesizabile.

Reorganizarea și demonopolizarea finanțărilor a dat naștere unor instituții noi care pun la dispoziție finanțări publice pe baza unor reguli și apeluri deschise. Centrul de Proiecte al primăriei și centrul similar al C.J.Timiș și-au format și și-au consolidat echipele.

Organizațiile, operatorii culturali au învățat să scrie proiecte, să înțeleagă sistemul de finanțare, să fie responsabile. Astfel și-au îmbunătățit competențele și managementul.

În 2023, conectarea a fost în creștere. S-au încheiat de două ori mai multe parteneriate între operatori independenți și instituții sau între diverse organizații, decât în anii anteriori.

Cooperările internaționale s-au intensificat. Coproducții cu instituții din Veszprem (Ungaria), capitală culturală tot în 2023, și cu Novi Sad (Serbia), care a încheiat anul trecut programul său similar, au fost intense. Alte colabărări au fost cu Salzburg, Viena, Szeged, Vârșeț, orașe din Germania.

Organizatorii evenimentelor și publicul au ieșit din zona de confort pentru a experimenta genuri artistice neconvenționale în alte spații decât cele obișnuite.

Programele instituțiilor publice de cultură s-au consolidat, iar infrastructura s-a optimizat. Muzeul de Artă are azi o dotare pregătită pentru orice mare expoziție.

S-au generat locuri și spații noi, așa cum este Faber, o fostă fabrică transformată în spațiu cultural și de conferințe, spațiile expoziționale ale Fundației Art Encounters, s-au creat galerii private, locuri pentru industria creativă, ca MV Sci-Art stabilit la parterul unui cămin studențesc de la Politehnică.

A fost câștigat un public nou, elevii au vizitat expoziții, tinerii au participat la evenimente. Structura publicului, conform unor evaluări pe bază de chestionare, a fost 40% formată din tineri, la Teatrul Național, 50% din tineri adulți, la Operă. Programul oficial de închidere a cumulat peste 115.000 de participanți în cele două zile la toate cele o sută de evenimente.

Au fost create facilități pentru persoanele cu dizabilități: rampe, podiumuri, interpreți pentru surzi ș.a.

Voluntariatul a devenit o realitate: dacă la început au fost înscriși 200 de voluntari, în baza de date a Asociației TM2023 există în prezent 3.200. Voluntarii au avut parte de sesiuni de training. La programul de închidere au stat printre oameni 190 de tineri voluntari care au ajutat publicul să se orienteze.

Mândria locală a fost resuscitată după ani de dezolare, s-a refăcut în bună măsură solidaritatea comunității, iar imaginea de sine a Timișoarei s-a schimbat. „Luminează orașul prin tine!”, logo-ul programului, a primit sens pentru mai mulți cetățeni decât la început.

Timișoara a primit atenție internațională.„Am învățat să investim în felul cum ne vindem cultura”, a subliniat primarul Dominic Fritz, la conferința de presă de final.

Patrimoniul arhitectural al orașului a fost în parte restaurat prin contribuții private.

Și mai rămâne Timișoarei tramvaiul însemnat de artistul Dan Perjovschi, cu texte pline de tâlc din care nu lipsește Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara.

Ce facem mai departe

Timișoara va rămâne și pe viitor o Capitală Culturală a Europei simbolică, premiată cu premiul Melina Mercouri, ca o confirmare a reușitei.

După un an cu finanțări generoase, bugetul pentru cultură nu va mai fi la fel de bogat în anul 2024, dar orașul și-a propus un program ambițios sub deviza „Timișoara la nesfârșit”.

Pentru aceasta au fost alocați de Ministerul Culturii șapte milioane lei, prioritar pentru rezidențe culturale operate prin Centrul de Proiecte, iar C.J.Timiș a alocat 850.000 lei pentru continuarea programelor.

Muzeul Național de Artă promite expoziții Monet și Picasso, iar județul Timiș se ambiționează să fie în 2027 Capitala Gastronomică a Europei.

Se află în lucru Cinema Studio, viitor cinematograf de artă, se apropie de momentul începerii lucrărilor la Sala 2 a Teatrului Național, se va lucra, cu întârzierea aferentă, la Multiplexity – centru de artă și tehnologie, în construcție este Turnul de Apă din Iosefin, proiectat să găzduiască spații expoziționale și o cafenea Illy, fiindcă Francesco Illy, alias Illy Ferencz, inventatorul expresorului de cafea, s-a născut la Timișoara.

Schițele pentru o nouă sală pentru Filarmonică există, se vor căuta resurse, iar pentru modernizarea Pieței Operei concursul a fost câștigat de o firmă autohtonă de arhitectură. Reabilitarea Castelului Huniade are alocate fonduri și într-un viitor neprecizat va redeveni muzeu. În continuare soarta Muzeului Revoluției rămâne incertă.

2023 a fost un vârtej, un an „pe steroizi”, un an care lasă impresii puternice, un an plin, la care a pus umărul multă lume.

„Gratitudine pentru mobilizarea și implicarea de care a dat dovadă întreaga societate timișoreană, mult dincolo de granițele culturii…, gratitudine pentru atenția și iubirea pe care a primit-o Timișoara din România și Europa. Misiunea Timișoarei de a fi Capitala Europeană a Culturii abia a început”, a transmis Dominic Fritz de pe scena Galei oficiale de închidere a programului.

Sursa: Bilanț. Timișoara a strălucit în 2023. Ce rămâne după Capitala Culturală a Europei (europalibera.org)

Alte subiecte :

Spălări și lucrări la rețelele Aquatim

Luni, 26 februarie, între orele 9-18 se va executa o conectare de conducte la intersecția străzilor Mureș și Meziad. Lucrările fac...

CCIA Timiș continuă sesiunea de înscrieri la programe de formare profesională

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș prin Direcția Instruire, Formare și Perfecționare Profesională organizează cursuri de formare profesională de specializare, calificare...

Lupul polar

Citește și :