Sighișoara/”Schässburg”

283

În ultimii ani de existență ai Principatului Transilvaniei, înainte de asediul Vienei, pe Pământul Crăiesc, doi gemeni Reynold și Konrad și fratele lor de cruce Wilhelm, fiul episcopului răposat Stephan Adami, cutreieră voinicește sub flamura nemiloasă a Sorții. Între cetatea laică (Sighișoara), simbolizată de căpetenia străjilor, Sigismund de Gernyeszeg, conte de Teleki și cea episcopală (Biertan) se aprinde un război necruțător, cele două tabere luptă pentru ochii senini ai fecioarei cu păr stacojiu, fermecătoarea Beatrix fiica lui Krauss, cronicarul orașului. Însă defectele și ambițiile cutezătorilor compromit șansele lui Wilhelm la tronul episcopal, jefuind o caravană austriacă, ce-a încălcat privilegiile săsești primite de la regii Ungariei. Astfel, cei doi cavaleri rătăcitori atrag asupra lor furia lui Sigismund, fratele celui mai puternic bărbat din principat, Mihail de Teleki, călăuzitorul domnitorului Apafi.

Peste acest tablou amoros se întrezăresc tușele etnice (sașii, secuii, ungurii și negustorii austrieci), religioase (luteranism, catolicism și calvinism), feudale (stările privilegiate ale Ardealului), aristocratice (nobilii, orășenii, țăranii liberi și iobagii), sociale (breslașii, patricienii, nomazii și sedentarii), politice (Sfântul Imperiu contra Înaltei Porți), comunitare (vecinătățile, tații de vecinătate și spiritul lor), juridice (juzii regali, pedepsele capitale, călăul), meșteșugărești (maeștri, calfele și ucenicii) și urbane (Orașul de Sus împotriva Orașului de Jos). Acest mozaic de contraste este spulberat de năvălirea ordiei lui Ghirai, tătarii pârjolesc și asediază Sighișoara, dar și târgurile ei, până la apariția oștirii scaunelor condusă de comitele Sibiului. Bătălia hotărâtoare se dă pe malurile Târnavei, cetele Mediașului și detașamentul lui Krauss aduc biruința, însă bătrânul cărturar este zdrobit în iureș de neîmblânzitul Teleki.

Despresurarea fortăreței reia firul poveștii, cei doi bastarzi geloși ai lui Adami, îndrăgostiți orbește de zâna de foc a Sighișoarei, încearcă pe rând s-o răpească din fortăreață. Dar Reynold e vândut de servitorul lui, lacomul Hermann și este prins de slujitorii magnatului în Turnul Cizmarilor. Astfel viteazul ajunge în odaia de tortură a sângerosului Wolf, mâna dreaptă a judelui regal Wasmundus Eisenburger, și sfârșește drept pradă câinilor de vânătoare ai cumplitului Sigismund.

În același timp viața locuitorilor își reia cursul, Sfatul Părinților (cei doisprezece senatori) decide reconstruirea cu piatră a Orașului de Jos, distrus de invadatori, iar Vecinătățile sunt însărcinate să privegheze această muncă titanică. Așadar, sub oblăduirea taților bătrâni și tineri, cvartalele își țin pe rând Richttagul în Biserica Mănăstirii și după ce plănuiesc să reclădească așezarea îi pedepsesc nemilos pe cei ce-au păcătuit împotriva Comunității și-a Bisericii. Astfel, de Ziua Judecății, cei doi tați exercită puterea coercitivă în numele Consiliul Bătrânilor, iar din tenebrele istoriei apar pe lângă nelipsitele ștrafuri (amenzi), stâlpul infamiei (Pranger), cușca nebunilor (Narrenhäusel) și hamul cu care erau purtați prin oraș flecarii (Fidel).

Însă nu doar cucernicii breslași se adună la sfat, ci și mai marii scaunului, pentru a sărbători marea izbândă și pentru a alege vilicul (administratorul) și secretarul în fața altarului Bisericii din Deal. Acolo, confruntarea dintre patricienii Orașului de Sus și meșteșugarii Orașului de Jos riscă să ia amploarea unei răscoale, dar severul Eisenburger reușește să liniștească plebeii, iar Teleki cere fruntașilor să lepede suzeranitatea Stambulului în favoarea Vienei. Puși să aleagă între jugul de lemn al otomanilor și cel de fier al iezuiților, care roiau în jurul lui împăratului catolic, aleșii cetății se pronunță apăsat pentru primul. Altfel spus, printre ropote, nechezături, trâmbițe, clopote și tobe, oștile și cavalcadele, ce coboară și urcă în asedii, bătălii, comploturi, răpiri, torturi, dueluri, ucideri, au o singură miză, sfâșierea dintre Reformă și Contrareformă, Leopold de Habsburg, Ludovic al XIV-lea, Mihail Apafi, Jan Sobieski și Inocențiu al XI-lea sunt doar tributarii acestei încleștări epocale.

În celălalt plan dispariția spadasinului Reynold și moartea îndatoratului Krauss transformă lupta dintre Vila Venețiană și Vila lui Drăculea într-un duel bastionar, Turnul Orelor, vizuina lui Sigismund și Turnul Cizmarilor, apropiat de noua casă a lui Beatrix. Aceasta, la îndemnul lui Konrad fuge noaptea din citadelă însă Teleki le taie calea în pădurea Nadeșului. Cel de-al doilea geamăn este doborât în duel de botezătorul (buzduganul) uriașului și sfârșește sub jungherul acestuia, iar roșcovana este batjocorită și azvârlită în temniță. Mulțimea este tulburată de această veste și judecata tinerei are loc în Burgplatz, fiind învinuită de iscoadele maghiarului de vrăjitorie, desfrâu și omoruri, iar gloata superstițioasă cedează la vicleniile lui Sigismund, obligându-l pe Wasmundus s-o osândească la ardere pe rug. În fața acestei grozăvii Wilhelm, care pierduse jilțul episcopal în Confluxul Ecleziastic, jură să răzbune moartea gemenilor și-a fetei lui Krauss, aruncând mănușa la picioarele ungurului.

Pe acest tărâm medieval deznodământul are loc în afara celor două cetăți, Wilhelm îl doboară pe trufașul grof în cimitirul Sighișoarei apoi gonește spre Biertan. Acolo cu ajutorul slujitorului său reușește să golească sacristia catedralei și să fugă cu comorile spre Apus, luând calea armelor pe plaiurile mercenarilor elvețieni.

Christian Banat

Cartea poate fi achiziționată de pe
https://payhip.com/b/5nVt?fbclid=IwAR3GklJMterleEt7HwIXsBTfpNc1f-4gTAXPKox1pFvfNWBqiReKLKlX2XI

https://www.emag.ro/sighisoara-christian-banat-85/pd/DHF5DMMBM/?X-Search-Id=4cd815f7651beb6b22b4&X-Product-Id=57329334&X-Search-Page=1&X-Search-Position=1&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-Action=view&fbclid=IwAR3PLdsOzv2a-FxMsnWMN6GI8mQSukzezHZWeEwJEDshWhIfbSbRNUIFNNo

LĂSAȚI UN MESAJ