14.1 C
Timișoara
vineri 29 martie 2024

Scrisoare deschisă către primarul municipiului Timișoara, Dominic Samuel Fritz, solicitând sprijin pentru sectoarele culturale și creative independente din Timișoara

Având în vedere că nimeni nu a reacționat la scrisoarea deschisă către primarul Dominic Samuel Fritz din partea sectorului cultural independent din Timișoara – trimisă atât pe adresele redacțiilor timișorene, cât și către biroul de comunicare al primarului, imediat după învestirea acestuia în funcție (30.10.2020), vă readucem la cunoștință documentul, dar și faptul că am depus acest document la camera 12 din Primăria Municipiului Timișoara sub numărul SC2021-223744 din 10.2.2021.

Stimate domnule primar,

Felicitări pentru succesul în alegerile electorale și pentru învestirea în funcția de primar al Timișoarei!
Urmare a faptului că în scrutinul din 27 septembrie 2020 ați avut câștig de cauză, au avut loc dezbateri constructive între creatorii și operatori culturali independenți din Timișoara și a fost redactată o scrisoare deschisă, ce vă este adresată dumneavoastră și viitorului corp administrativ al orașului nostru, din partea sectorului cultural și creativ independent din Timișoara.

Cu deosebită considerație, din partea comunității culturale independente din Timișoara.

Horațiu Alexandru Fâra

Stimate domnule primar,

Felicitări pentru succesul dumneavoastră în cursa electorală recent încheiată, eveniment însoțit de o rază de speranță pentru toți artiștii și creatorii independenți locali.
După cum bine știți, sectoarele culturale și creative de pe întregul continent sunt afectate puternic de pandemia Covid-19. Evenimentele și spectacolele live au trebuit anulate, în timp ce majoritatea spațiilor dedicate evenimentelor culturale au fost nevoite să-și închidă ușile. Ca peste tot, și creatorii și operatorii culturali din Timișoara sunt grav afectați de întreruperea oportunităților lor de expunere și de interpretare. În sectorul definit ca independent (creatori și operatori independenți, organizații, asociații, fundații, PFA și SRL-uri) – caracterizat de liber-profesioniști și flexibilitatea locurilor de muncă, alături de accesul redus sau deloc la beneficii sociale – pierderea veniturilor reprezintă o amenințare directă și imediată pentru existența autorilor, artiștilor interpreți și a tuturor operatorilor culturali, dintre care mulți aveau deja probleme înainte de situația actuală.

Fiind chiar dumneavoastră om de cultură și nefiind străin de provocările cu care acest sector se confruntă, cunoașteți, bineȋ nțeles, rolul culturii ȋ n consolidarea comunităților, ȋ n sănătatea psihică și morală a indivizilor și ȋ n afirmarea valorilor europene care stau chiar la baza identității Timișoarei. Fără acțiuni imediate, consecințele negative ale acestei crize vor afecta mai mult decât economia acestei comunități. Ȋ nsuși spiritul ei este astăzi amenințat.
Sectorul cultural independent din Timișoara este mai dispus ca oricând să participe activ la resuscitarea spirituală a acestei comunități și să-și joace rolul cuvenit la nivel regional, național, economic și educativ. Responsabilitățile acestea, semnificativ potențate de titlul de Capitală Culturală Europeană, trebuie tratate cu respect și profesionalism.

Organizațiile noastre reprezintă întreaga diversitate a industriilor creative, culturale și de divertisment din Timișoara: arte performative, arte vizuale, teatru, film, piața cărții, dans și muzică. Activitatea culturală și creativă contribuie în fiecare an la economia orașului nostru, angajând sute de contractori unici, IMM-uri și persoane obișnuite. Publicul nostru numără zeci de mii. În fiecare zi educăm, inspirăm și bucurăm.

De asemenea, observăm și că organizațiile finanțate public cuprind un segment minor al industriilor creative, culturale și de divertisment independente. Artiștii, creatorii și companiile independente din Timișoara beneficiază foarte sumar sau nu beneficiază deloc de finanțare publică.

În condițiile în care inclusiv sediul Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timișoara, respectiv al revistei culturale Orizont sunt în pericol de evacuare, iar Liceul de Arte Plastice din Timișoara se află într-o stare deplorabilă, solicităm noului aparat administrativ, majoritatea operatorilor culturali nu au un spațiu de desfășurare activități, să ia măsuri imediate într-o manieră coordonată și să facă tot ce este necesar pentru a atenua consecințele negative ale unei crize accentuate în care se găsește sectorul cultural timișorean. Sunt necesare măsuri proactive, la scară largă și integrate în toate domeniile politice pentru a avea un impact puternic și susținut, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung:
1. Intervenirea de urgență în sprijinul profesioniștilor din domeniul culturii, în special a celor independenți, precum și a companiilor culturale mici și mijlocii (de exemplu, sub formă de scutire de impozite, împrumuturi, (micro)credite, compensații pentru pierderi și costuri nerecuperabile);
2. Crearea unei platforme culturale timișorene în mediul virtual, respectiv a unui calendar transparent de evenimente culturale publice, deschise și mediului privat, care să găzduiască și calendarul de concursuri de proiecte, jurizări și finanțări oferite de primărie într-un cadru transparent și reunit;
3. Realizarea unui audit al activităților culturale susținute din bugetul local în ultimii 4-8 ani și prezentarea unui raport detaliat, care să includă printre altele: cuantumul susținerii vs. profitul raportat vs. bugetul propriu al actorilor culturali (conform dosarului de finanțare), caracterul (educațional, comercial, sportiv, recreativ) vs. nevoia sau relevanța pentru comunitate, capacitatea proiectelor de a se susține în viitor (în ce măsură acestea au crescut și au devenit dependente sau independente de finanțarea publică).
Adițional: acest audit ar trebui folosit pentru identificarea nevoilor viitoarei capitale culturale europene în baza unor date concrete, identificând lipsuri sau supraexpuneri;
4. Identificarea și radiografierea spațiilor aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timișoara, renovarea și utilarea lor minimală, și facilitarea accesului creatorilor independenți la spații destinate pentru ateliere, studiouri artistice, locuințe sociale dedicate cazurilor speciale, galerii de artă sau săli de spectacole și centre multiculturale de diferite dimensiuni;
5. Transparentizarea și sporirea contribuției sectorului independent la deciziile comisiei culturale, precum și în procesul de jurizare și bugetare a proiectelor înaintate primăriei, prin introducerea în comisie a unui membru din mediul cultural independent prin rotație (trimestrial sau semestrial).
Adițional: în funcție de profilul cultural, comisia să invite un membru oaspete avizat, expert în domeniul cultural, care să asigure expertiza detaliată în ariile neacoperite de către comisie;
6. Dezvoltarea de noi programe ale administrației publice, care să graviteze în jurul nucleului format din actorii și operatorii din sectorul cultural independent și care să necesite consultări prealabile;
7. Simplificarea procedurilor de aplicare pentru finanțarea publică a proiectelor prin aplicare virtuală și publicarea unui ghid de bune practici (ideal, pe baza unor studii de caz); Importul procedurilor de aplicare AFCN integral; decontarea într-o singură tranșă, acordarea unui avans de 80%. Stabilirea unor sume fixe care fac obiectul finanțării, pe diferite arii.
8. Adoptarea unor criterii clare și transparente de evaluare ale proiectelor aplicate ca urmare a lansării unor apeluri deschise din partea administrației publice; Lansarea a 3 apeluri pe an, astfel încât să fie acoperite și lunile ianuarie/februarie și noiembrie/decembrie ale anului.
9. Implementarea unor obiective clare de finanțare în funcție de capacitatea operatorilor, respectiv a unor linii diferite de finanțare (operatori mici versus elite media);
10. Evaluarea corectă, transparentă și constructivă a proiectelor de către comisii de evaluare sau jurii formate din profesioniști în domeniul cultural și management cultural; Externalizarea evaluărilor prin implementarea aplicației virtuale.
11. Distribuirea justă și echitabilă a bugetului public dedicat sectorului cultural către operatori culturali eterogeni, ceea ce determină accentuarea multiculturalismului și a diversității caracteristice acestui spațiu geografic;
12. Implementarea unui ghid de bune practici în activitățile culturale pentru a facilita accesul pe piață al profesioniștilor din domeniu și pentru a putea dezvolta cursuri performante de formare/reconversie profesională pentru toate categoriile de vârstă, ceea ce va duce la ameliorarea presiunii asupra sectorului cultural și creativ;
13. Eliminarea obstacolelor dintre instituțiile gestionate de către Consiliul Local al municipiului Timișoara și organizațiile independente prin facilitarea accesului creatorilor independenți și în spații subvenționate de la bugetul local;
14. Recuperarea vastului patrimoniu imobiliar din Timișoara, respectiv identificarea relației între turismul cultural urban, memoria patrimonială și domeniile culturale reprezentate de sectorul alternativ;
15. Dezvoltarea de programe și proiecte cultural-artistice, care să se desfășoare pe suprafața întregului oraș, atât în Cetate, cât și în cartierele istorice sau la periferia orașului și realizarea unor strategii și proiecte pentru angrenare în viața culturală a elevilor și studenților de la școlile de artă și facultățile de profil;
16. Urgentarea finalizării proiectului de realizare a sălii polivalente din Timișoara;
17. Sporirea finanțării publice pentru artă și cultură și a numărului de fonduri destinate sectorului independent și accesul constant, în mai multe sesiuni de aplicare pentru finanțare publică a sectorului cultural;
18. Crearea și implementarea unei mărci culturale timișorene (City Branding);
19. Stabilirea unor criterii de încurajare a sponsorilor locali sau a mecenatului cultural. Susținerea din partea instituției Primăriei și acordarea de facilități întreprinderilor private/publice, care prin acte de sponsorizare/mecenat susțin cultura.
Motiv:
Nu este deloc o noutate faptul că majoritatea creatorilor culturali – artiști, autori, interpreți – își dedică timpul și viața pentru creație și bucuria celor care le apreciază arta. Este cunoscut faptul că situația creatorilor culturali este una incertă chiar și în timpuri normale, iar statul român s-a dovedit până acum neglijent (dacă nu incapabil) de a asigura o politică de protecție și respect față de artiști și operatorii culturali independenți.
Criza actuală nu face decât să exacerbeze criza ultimilor 30 de ani; brusc aproape toate concertele, expozițiile și meseriile culturale au fost anulate sau reduse la minim, amenințând grav condițiile elementare pe care viața culturală a comunității se bazează.
Sperăm că venirea dumneavoastră ca reprezentant al comunității noastre să fie un moment de referință ȋ n schimbarea mentalităților sociale și politicilor administrative, în sensul apropierii noastre de spiritul culturii europene.

Cu stimă,

Eunice-Estera Adămuț – Asociația Culturală Contrasens
Flavius Augustin – designer, artist vizual
Levente Benedek – graphic designer, artist vizual
Dorian Bolca – sculptor
Sergiu Cătană – artist instrumentist
George Cojenelu – Hanging Around
Livia Coloji – Balamuc
Andrei Condoroș – Asociația Peisagiștilor din România (Filiala Teritorială Vest)
Alin Constantin – K-lu, Ken Pith
Răzvan Cornici – Balamuc
Ciprian Costache – Arc Gotic
Simina Cuc – F O R
Bogdan Demetrescu – arhitect
Cristina Docea – Asociația Română a Filmului Independent, Timishort Film Festival
Alina Doroş – freelancer
Adela Dragomir – poetă
Mihai Drăgan – Asociația Plan Zero
Ilie Duță – sculptor
Florin Fâra – The Secret Garden Bookshop, Asociația Simultan, Asociația La Figurat
Horațiu Fâra – grpl_cntr (grupul contur), Ugly Sound System, Psihodrom
Zsolt Szabolcs Fehérvári Creţu – artist plastic, scenograf
Ildikó Fogarassy – compozitor
Ovidiu Forai – Asociația culturală Ariergarda
Cristina Găurean – profesor, artist vizual
Mihai Grădină – We Are Creepz, Grav, Tot Răul Spre Bine, Psihodrom Records
Ioan Gropișan – Asociația culturală Ariergarda
Tudor Groza – Astronaut Kru Sound System
Mihai Guță – Methadone Skies, Haywire
Bogdan Haidu – Mighty Boogie, Digital Rush, Sub Heroes Records
Alex Halka – artist interdisciplinar
Maria Hojda – artist independent
Octavian Horvath – Implant pentru Refuz, Blazzaj, 150 Stoka, Psihodrom
Ovidiu Hrin – SynopsisTM, Asociația culturală TypoTM
Teodora Idvoreanu – Radio Timișoara, Asociația culturală Ariergarda
Cristian Ienciu – artist vizual
Dorothea Iordănescu – scenograf, compozitor
Ștefan Iordănescu – regizor
Alin Jurj – CellestiAns, Nicecream.fm
Edmond Karban – Consonance Music SRL
Adrian Korek – Asociația culturală Diogene
Levente Kozma – Asociaţia Simultan
Evelyne Krall – ilustrator și grafician independent
Ana Kun – Balamuc
Andrei Luchian – Asociația La Figurat, Launmomentdat
Alexandra Maier – FOR, LIGHT EDU
Manuela Marchiş – Pilestra, LUN design
Adrian Marian – Psihodrom, Psihodrom Records
Diana Marincu – Fundația Art Encounters
Viorel Marineasa – Asociația culturală Ariergarda
Ovidiu Mihăiță – Auăleu, Muzeul Consumatorului Comunist
Ciprian Mihu – Hanging Around
Lucian Mircu – Ceau, Cinema!
Mircea Moldovan – Undertheivy Timișoara
Rareș Moldovan – sculptor
Levente Molnár – muzician independent
Daniel Murgu – Escape Underground Hub, Freenetik Party, X/imental, InFusion
Eugen-Ionuț Neacșu – Psihodrom, Freenetik Kru, Nomad Audio
Norbert Olah – AnonimTM, 48 h
Teo Papadopol – artist vizual
Cris Paul – The Different Class
Horaţiu-Cristian Pavelescu – Asociația Artdendum
José Peralta Guerrero – F O R, FABER
Nada Pittner-Stojici – sculptor, artist vizual
Delia Popa – Asociația La Figurat, Launmomentdat
Vasile Popovici – scriitor
Andrei Puică – ilustrator și autor de benzi desenate
Andrei Racolţa – Haos
Flavius Retea – Methadone Skies, Haywire
Alin Rotariu – Asociația Simultan, Asociația SoundUpdates
Dana Sarmeș – critic și istoric de artă, manager cultural
Sergiu Sas – Indecis
Sorina Savii – artist instrumentist
Csaba Sánta – artist instrumentist
Andreea Săsăran – Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică
Seian Scorobete – muzician independent
Tavi Scurtu – percuţionist
Andreea-Snejana Simici – arhitect
Adrian Skoda – Kojokstan Troopers, TechSide
Alex Smaranda – Hostel Costel
Dumitru Costin Spătaru – D.A.C. Soundsystem
Roxana Stan – artist vizual independent
Raul Stanciu – Methadone Skies, Haywire
Paul Surdulescu – Astronaut Kru Sound System
Zsolt Szabó – Artsoma
Sebastian Tătaru – fotograf
Ioana Terheș – Asociația Culturală Contrasens
Alina Maria Tîrtea – Asociația Tango Timișoara
Valentin Toma – Makunouchi Bento, Toma Carnagiu, TMBase
Bogdan Tomșa – artist vizual
Olga Török – Teatrul German de Stat Timișoara
Beatrice Tudor – Asociația Unfold Motion
Bogdan Tudose – Psihodrom
Georgia Țidorescu – Asociația Culturală Contrasens
Eugen Uidumac – Structure, Freenetik Kru
Lavinia Urcan – Asociația Unfold Motion
Alin-Adnan Vasile – Asociaţia TMBase
Tiberiu Vasilescu – We Are Creepz, Grav, Tot Răul Spre Bine, Psihodrom Records
Cristian Văduva – Psihodrom, Psihodrom Records, Doctorul Sinteză
Cristian Vicol – scriitor, publicist
Daniel Vighi – Asociația culturală Ariergarda
Mirela Vlăduți – Asociația META Spațiu
Sebastian Zarioiu – om
Ovidiu Zimcea – regizor, compozitor

Alte subiecte :

Căutăm jandarmi juniori pentru o zi

Vrei să te joci cu cei mai fideli parteneri, cățelușii Jandarmeriei? Ți-ar plăcea să pornești sirenele mașinilor de intervenție? Ziua Jandarmeriei...

Decernare, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler directorului general al TNTm

Joi, 28 martie 2024, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a avut loc evenimentul de decernare...

Citește și :