Evoluţia natalităţii în Caraş-Severin, ori, mai degrabă, involuţia, este un trend deja binecunoscut, urmând direcţia naţională în acest domeniu. Sporul negativ al populaţiei a fost constant, din păcate, în ultimii ani, pentru că natalitatea era în scădere. Dacă luăm drept punct de plecare anul 2007, atunci când s-au făcut cercetări statistice laborioase, acestea spun că în Caraş-Severin s-au născut 2.828 de copii, din care 1.696 în mediul urban şi 1.132 în mediul rural. Asta înseamnă o rată de 8,6 la mia de locuitori. Totodată, la 1.000 de nou-născuţi, 4.6 la sută au fost născuţi morţi. Un alt indicator, rata de fertilitate, care înseamnă numărul de născuţi vii la 1.000 de femei, arată un procent de 42.5 la sută, la grupa de vârstă 15-19 ani şi 68.1, adică cea mai mare, la grupa 25-29 de ani. Este evident, astfel, că femeile decid să aibă copii puţin mai târziu decât cu două decenii în urmă.
În 2009, conform statisticilor medicale din Caraş-Severin, s-au născut 1.992 de copii. Este, deci, evident sporul natural negativ, de la un an la altul. Mai mult, dacă trecem direct spre anii noștri, în 2015 s-au născut în Caraș-Severin 1.786 de copii vii. În 2016, însă, asistăm la o ușoară creștere, în sensul în care s-au născut 1.840 de copii. În același timp, în 2015 s-au înregistrat nouă decese la copii între 0 și 1 an, iar în 2016, opt decese, la aceeași categorie de vârstă.
Medicul primar Romeo Dumitrescu de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa consideră că natalitatea a scăzut în ultimii ani drastic și constant faţă de 1989. Medicul pune pe primul plan vizavi de scăderea natalităţii, educaţia, concepţia despre viaţă a tinerilor, mai ales a tinerelor.
,,Este vorba de lipsa unei educaţii creştine autentice, astfel România ajungând pe locul întâi în lume la avorturi. Într-unul din ultimii ani existau 1,5 milioane de avorturi în ţară, depăşind chiar şi Rusia la acest capitol. Motivaţia e că respectivele tinere nu au o educaţie corespunzătoare în ce priveşte înţelegerea evenimentului de a fi mamă. De băieţi nici nu mai vorbesc, pentru că majoritatea nu au habar despre ce înseamnă concepţia. Este vorba însă şi de un libertinaj inevitabil după 1989. Nu exclud însă nici o înrăutăţire a nivelului de trai, care descurajează pe oricine doreşte să-şi întemeieze o familie.”, spune doctorul Dumitrescu.
Tinerele familii care contribuie la creşterea natalităţii, trag şi ele destul de greu din punct de vedere material.
„Consumăm cam două pachete de pampers pe lună. Asta înseamnă aproximativ 120 de lei. Apoi creme, săpun, şampon, şerveţele, cu totul trece peste 200 de lei. Aceasta e numai întreţinerea. Micuţa noastră, Sara, are trei săptămâni, suge încă, dar când va mânca, un borcănaş cu mâncare costă cel puţin 7 lei.”, ne spune reşiţeanca Laura Badea.
În prezent, alocaţia pentru mame este cam 85 la sută din venit.