România are de încasat creanţe de 716 milioane de dolari şi 1.5 miliarde de ruble transferabile

40

Creanţele României provenite din operaţiunile de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau, la finele anului trecut, 716.199.303,61 dolari pe relaţia devize convertibile şi de 1,522 mld. ruble transferabile.

Sumele menţionate sunt rezultatul acordurilor comerciale şi guvernamentale de credit pe termen mediu şi lung, încheiate de statul român cu alte state, în principal din Africa, Asia şi America Latină înainte de 31 decembrie 1989, arată un document al Ministerului Finanţelor.

Din suma totală de 716,2 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile, 474,9 milioane dolari SUA (66,30%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic) iar 241,3 milioane dolari (33,70%) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania).

În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanţelor României 60 milioane dolari.

Recuperarea creanelor este influenţată de dificultăţile majore de ordin economic, financiar şi valutar cu care se confruntă unele ţări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanţelor nereglementate în prezent), calificate ca eligibile pentru a primi asistenţă conform iniţiativei HIPC (ţări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania, precum şi faptul că unele ţări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categoriile de „ţări afectate de conflicte” şi „ţări post conflicte”, care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaţionale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan.

Pe relaţia ruble transferabile, apare refuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutare, arată documentul.
Cea mai mare sumă în valută pe care România o are de încasat este din Irak, de 461,5 milioane de dolari, urmat de Sudan cu 169,8 milioane dolari, Libia cu 45,5 milioane de dolari, Nigeria cu 12,5 milioane dolari şi alte ţări africane, cu sume între 10 milioane de dolari şi sub 100.000 de dolari. Din RPD Coreeană România are de recuperat m546.952 dolari.

Cu Sudan, Libia, Nigeria, Republica Centraficană, Somalia şi Tanzania datoriile nu au fost negociate, în vederea reglemetării, suma totală fiind de 241 de milioane de dolari.

În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanţelor României 60 milioane dolari.

Relaţia cu Cuba este marcată de faptul că poziţia guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desfiinţarea CAER.

La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de ţări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari SUA, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente şi penalităţile de întârziere şi reeşalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părţi considerabile în fonduri de dezvoltare locală.

Deşi România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de ţările membre, la negocierile care au avut loc între Clubul de la Paris şi partea cubaneză, din discuţiile care s-au purtat cu reprezentanţii Clubului a reieşit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris.

Singurele ţări foste membre CAER care au reuşit soluţionarea creanţelor în Cuba sunt Rusia şi Slovacia, succesul negocierilor în cazul Slovaciei datorându-se contribuţiei personale a premierului Robert Fico. Polonia, Ungaria, Bulgaria nu şi-au reglementat creanţele faţă de Republica Cuba, problema principală fiind conversia datoriei într-o valută convertibilă, datorită dispariţiei rublei transferabile odată cu dizolvarea CAER. Conform modelului de reglementare adoptat de Clubul de la Paris şi al celorlalte ţări membre CAER care au reuşit reglementarea creanţelor faţă de Cuba (Rusia şi Slovacia) nu au fost luate în calcul dobânzile şi dobânzile de întârziere.

Guvernul a decis, printr-o hotărâre din 2016, ca începerea negocierilor şi recuperarea datoriei din Cuba într-o formulă comparabilă cu cea convenită de ţările membre ale Clubului de la Paris, Rusiei şi Slovaciei.

Răspunsul oficialilor cubanezi a fost că politica actuală a guvernului este de ştergere în totalitate a datoriilor exprimate în ruble transferabile, având în vedere că această monedă nu mai există.

În relaţia cu fostele state CAER, datoria Cubei în ruble transferabile a fost soluţionată prin ştergere cu Germania, Rusia, Mongolia, Vietnam şi Slovacia, este nesoluţionată faţă de România, Bulgaria şi Polonia, există un acord semnat cu Slovacia, care vizează valuta forte aflată în conturile din Cuba, înainte de 1990, şi este nesoluţionată cu Cehia şi Ungaria, care au avut depozite în valută forte.

Conform documentului, ministrul român al finanţelor Eugen Teodorovici a propus să fie valorificate unele facilităţi medicale şi de cercetare din ţara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei şi famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii faţă de datoria Cubei şi să găsească soluţii pentru tratamentele contra cancerului.

În acest sens s-a agreat constituirea unui grup de lucru, la nivel tehnic, care va analiza posibilităţile de cooperare în domeniul medical şi farmaceutic. După vizita ministrului Teodorovici în Cuba, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României, Ricardo Cabrisas Ruiz, vcepreşedintele Consiliului de Miniştri şi mnistrul Economiei şi Planificării, a arătat că partea cubaneză doreşte să se menţină linia de separaţie între problema datoriei Cubei faţă de România şi cooperarea bilaterală.

La momentul dispariţiei CAER valoarea unei ruble transferabile era de circa un dolar.
Sursa:Mediafax

LĂSAȚI UN MESAJ