Rolul minorităților naționale din Banat în constituirea statului național român Foto-Video

128

Odată cu apropierea zilei de 1 Decembrie, atât de plină de simboluri pentru statul român, se înmulțesc manifestările de omagiere a celor ce au pus umărul la actul de unificare a teritoriilor locuite de români.

La Casa Adam Müller Guttenbrunn s-au adunat o seamă de invitați și prieteni ai Forumului Democrat German pentru a urmări un deosebit de interesant simpozion istoric ce a scos în evidență rolul minorotăților naționale în actul de acum o sută de ani. Tema generoasă a intâlnirii a fost chiar despre „rolul minorităților naționale din Banat în constituirea statului național român”.

Profesorul Johann Fernbach, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banat, a fost cel ce a deschis dicuțiile în calitatea sa de gazdă și a avut prilejul să prezinte oaspeții de seamă. Aceştia au fost atât din administrația locală și județeană, dar și veniți din capitală ori chiar de peste hotare.

Doamna Christiane Crosmatu, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice a venit de la București pentru a saluta evenimentul. Deputatul Ovidiu Ganț, ca timișorean, a reprezentat Parlamentul. Dintre înaltele fețe bisericești au fost văzuți în sală și apreciaţi în mod deosebit pentru cele prezentate în luările de cuvânt Excelența Sa dr. h. c. Martin Roos, episcop emerit, episcopul greco-catolic Alexandru Mesian, Johann Dirschl, vicarul general al Episcopiei Romano-Catolice, Klaus Fabritius, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.

Din zona isorică din nord a venit Jozef Holczli, președintele șvabilor sătmăreni dar și Antonia Gheorghiu, președintele forumului din Bucovina. Nu putea să lipsească nici veteranul Ignaz Bernhard Fischer, președintele Asociației Deportaților în fosta Uniune Sovietică și gazda evenimentului Helmuth Weinschrott, președintele Casei Adam Muller Guttenbrunn.

Excelența Sa, Ralf Krautkrämer, consul al Republicii Federale Germania la Timișoara de asemenea a adresat un cald cuvânt de apreciere pentru actul implinit cu un veac în urmă.

„Mă bucur să celebrăm împreună importanta zi de sărbătoare, discutând despre întemeierea statului modern român. Pentru a recunoaște libertatea și frumusețea existenței, pentru a înțelege cine, ce și cum suntem astăzi trebuie să privim în trecut pentru a putea percepe prezentul în plenitudinea lui, trebuie să ne cunoaștem și să ne înțelegem istoria. În acest an, România sărbătorește, la 1 decembrie, 100 de ani de la înființarea statului național modern. Acest jubileu ne oferă atât ocazia de a sărbători prin numeroase evenimente de factură academică sau culturală, cum ar fi, de exemplu, simpozionul de astăzi, dar ne aduce aminte și de anul 1918. Și bineînțeles, de faptul că trăim acum și aici în pace și libertate. Constituirea noului stat român a fost favorizată în mod hotărâtor de acordul naționalităților conlocuitoare din România, care și-au dorit unirea și au sprijinit-o politic. Românii și germanii s-au angajat împreună pentru constituirea statului național modern. Acest sprijin rezultă mai cu seamă din buna și lunga conviețuire dintre populația română indigenă și minoritatea germană, precum și datorită respectului apăsării și prețuirii propriilor tradiții și porturi. Șvabii bănățeni și-au adus în mod hotărâtor aportul în lupta pentru constituirea unității României și și-au pus amprenta concomitent în scrierea istoriei României și a Banatului. Prin unirea Banatului și Transilvaniei cu România, proclamată la Alba Iulia la Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, s-a îndeplinit, la trei zile de la unirea Bucovinei cu România, parafată la Cernăuți, în 28 noiembrie 1918, un vis. Haideți să ne gândim cu gratitudine la toți cei care au făcut posibilă această aniversare de 100 de ani de la întemeierea statului național român, astăzi, aici cu toții, împreună în sala festivă a Casei Adam Müller Guttenbrunn, și să evidențiem rolul pe care l-au avut minoritățile din Banat la întemeierea României mari, precum și bunele relații româno-germane. Sunt relații a căror dezvoltare o putem urmări în contemporaneitate și își pun amprenta pe dezvoltarea multilaterală și multiculturală a Banatului, unde de peste 300 de ani, limba și cultura germană au un rol important. O dovadă a acestei strânse colaborări este și evenimentul organizat de către Forumul Democrat al Germanilor din Banat, la care participăm chiar acum și pe care îl creăm împreună. Să percepem acest fapt pentru a promova și pe mai departe buna conviețuire dintre populația română și aparținătorii minorității germane din Banat și din întreaga țară și să consolidăm relațiile politice, economice, sociale și culturale dintre România și Germania într-o Europă comună”.

Mesajul scris cu prilejul simpozionului de Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Centenar a fost citit asistenței:

„Vă felicit pentru această inițiativă și mă bucur că Forumul Democrat al Germanilor din Banat organizează în pragul Centenarului Marii Uniri o conferință ce-și propune să evidențieze rolul jucat de minoritățile din Banat la crearea și consolidarea României moderne. Doresc să rememorez cu prețuire rolul pe care șvabii bănățeni l-au jucat în procesul Marii Uniri, când la 10 august 1919 Adunarea Șvabilor a adoptat o rezoluție de aderare la hotărârile de la Alba Iulia. Centenarul Marii Uniri se sărbătorește în Banat ca și în restul țării și din perspectiva participării României la marele proiect al păcii care este Uniunea Europeană. El reprezintă o încununare a destinului istoric al majorității românești și al minorităților naționale din România, precum și o garanție pentru consolidarea democrației și a statului de drept. Banatul a fost și este un spațiu al dialogului, al bunei conviețuiri și al respectului reciproc. Dincolo de dezbateri politice inerente fiecărei perioade istorice, locuitorii acestui spațiu s-au remarcat prin coeziune și prin dorința de a fi parte a unei comunități vii, în care valorile libertății, democrației, păcii și deschiderii față de celălalt să fie o realitate trăită. Faptul că Banatul este astăzi una din regiunile prospere din România și un pol al echilibrului se datorează, nu în ultimul rând, relațiilor armonioase dintre etnii. Această relație este zestrea și mesajul generațiilor care s-au sacrificat pentru un ideal în care unitatea și conviețuirea erau considerate valorile fundamentale ale comunităților. Astăzi lucrurile stau la fel. Organizația dumneavoastră este un model, iar evenimentul de astăzi un bun exemplu”.

Dar cele mai consistente momente au fost lăsate celor specialiști în istorie, ce au accentuat caracterul de act, poate unic, al Unirii. Profesorul Rudolf Graef, prorector al Universității Babeș Bolyai din Cluj a punctat poziția șvabilor bănățeni și a încercării de instaurare a unei Republici Bănățene pe aceste meleaguri.

„Șvabii bănățeni au susținut această unire, prin prezența lor la Conferința de Pace, la Consiliul Dirigent. Ei au avut o atitudine rațională, elaborată, analizând șansele și posibilitățile pe care urma să le aibă în nou stat și au luat decizia cea mai bună pentru ei. Decizia unirii cu România a însemnat salvarea lor ca minoritate națională: și-au păstrat

limba, și-au organizat școlile. În ciuda temerilor că vor avea de suferit din punct de vedere economic, ei au cunoscut o perioadă de prosperitate în perioada interbelică, iar satele lor sunt o dovadă în acest sens. Cred că atitudinea de atunci a minorităților trebuie reliefată în acest an centenar, pentru simplul motiv că minoritățile sunt parte a acestei țări”, a explicat evenimentele profesorul Graef.

Ca istoric bănățean preocupat de ansamblul central european ce nu poate fi despărțit de restul evoluției continentale, profesorul Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara, a nuanțat poziția etniilor de pe teritoriul ce acum este împărțit între trei state. A fost o corectă și binevenită punere în context general a faptelor petrecute pe acest teritoriu.

Un mare câștig al simpozionului este și detașarea cu care acum se poate vorbi pe îndelete despre fapte ce au zguduit lumea la vremea respectivă.

 

LĂSAȚI UN MESAJ