Timişoara nu are nici acum un registru al spaţiilor verzi care să stabilească foarte exact ce suprafeţe sunt considerate verdeaţă şi câţi metri pătraţi de astfel de spaţii există pe cap de locuitor. Ştim însă că oraşul de pe Bega este departe de norma europeană. Totuşi, primarul vrea să mai taie din spaţiile verzi.
Nicolae Robu spune că în cadastrul verde, singurul document din Primăria Timişoara care are o evidenţă sumară a spaţiilor verzi, sunt trecute şi fâşiile de iarbă de pe marginea străzilor sau din mijlocul intersecţiilor. El vrea să le elimine pentru că, spune el, acestea sunt doar o sursă de praf.
„Nu avem un registru al spaţiilor verzi. Noi avem un surogat – cadastrul verde. S-au înscris aici, mai de-a valma, toate fâşiile şi insuliţele care nu erau pavate sau nu erau cu asfalt. Mă refer la cele din vecinătatea drumurilor. Asta crează probleme în proiectele tehnice pe care le avem la drumuri. Ideea este să creştem suprafaţa verde autentică a Timişoarei. Asta înseamnă că trebuie să transformăm în spaţiu verde toate terenurile pe care nu permitem construcţii. Ele pot fi spaţii de joacă, locuri de promenadă în aer liber”, a transmis primarul.
Acesta spune că a identificat deja 10 terenuri unde poate realiza parcuri şi spaţii verzi pentru a creşte suprafaţa de verdeaţă. Oricum, Timişoara este departe de norma europeană, de 26 de mp/cap de locuitor. Oficiali vorbesc de 18 mp/timişorean, asta dacă luăm în calcul şi Pădurea Verde, deşi aceasta este la marginea oraşului şi numai 50 de hectare sunt pe teritoriul Timişoarei.