Conform datelor DSP, afecțiunile respiratorii în Timișoara au crescut exponențial.

E evidență relația dintre ele și poluarea aerului. Recent, orașul nostru a apărut pe lista scurtă a Comisiei Europene cu orașele care pun în pericol sănătatea cetățenilor, prin prezența în aer a dioxidului de azot (NOx) o substanță extrem de nocivă.

Se cer măsuri ferme în acest sens. Din păcate, din nou, în loc să existe o dezbatere cu toți factorii de răspundere din domeniul sănătății, ai administrației publice locale, etc. pt a găși cele mai bune soluții pentru a reduce poluarea, avem parte din nou de replici acide în spațiul public, dinspre primărie spre societate și invers.

E evident că încordarea asta nu va rezolva nimic. Propun spre dezbatere urgentă această problemă și cer înfințarea unei echipe de specialiști din toate domeniile aferente acestui subiect al calității aerului , împreună cu autoritatea locală, care să vină în cel mai scurt timp cu măsuri pe termen scurt în primul rând, dar și mediu și lung, pentru a diminua această problema care ne ucide, iată, la propriu.

Consilierul local Adrian Orza propune un set de măsuri de urgență pentru a remedia, măcar parțial, problemele de sănătate existente, deja, sau pe cale de a crește, exponențial, ale locuitorilor Timișoarei:

”Vin și cu câteva idei/măsuri care se pot lua în calcul : Aportul cel mai ridicat la emisiile totale de NOx este adus de autoturisme (50 %) și vehicule utilitare grele (20% %), urmate de autobuze (15%) și de vehicule utilitare ușoare (15%).

Pentru emisiile totale de PM10 ponderea procentuală e aproape similară. Iată de ce utilizarea acestora NU trebuie încurajată!

Așa cum din păcate face administrația, acum.

1. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)

2. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor

3 Eliminarea din trafic a autovehiculelor neconforme.

4 Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.

5 Reducerea spațiilor betonate și creșterea suprafețelor verz.Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de arbuști verzi tot anul. Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful . În plus, ele ajută la biodiversitate. ( La noi se scoate gardul viu de lângă aliniamentele strdale- vezi str. Lidia)

6 Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe scurte

7 Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele diesel. 8 Plantarea de păduri/centură forestieră în jurul orașului, în special pentru a bloca vânturile dinspre nord, care aduc praf.

9 încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun prin creșterea calității serviciului public. și atragerea de abonați către acesta ( la noiâ scăzut numărul lor) paralel cu Reconfigurarea bulevardelor și străzilor pentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu biciclete și alte mijloace permise de lege. ( la noi se reduc benzile dedicate transportului public în favoarea mașinilor)

10 . Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescută n zonele cheie de atracție locală (nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu, traficul din oraș. (Exemplu Piața Traian, lăsată de izbeliște)