Vorbele de mai sus auzite din gura unuia din cei mai versați politicieni români, ori atrag ca un magnet, ori vor pune pe gânduri pe cel ce le aude.
Dacă tot se apropie cu repeziciune campania electorală pentru a trimite politicieni la forul de la Bruxelles, politicienii fac de toate pentru a-și atrage simpatiile votanților. Traian Băsescu cel atât de lăudat pentru unele acțiuni populiste, dar în egală măsură contestat de o altă parte a populației, a socotit că bagajul de cunoștiințe politice, pe care nu i le poate nimeni contesta, trebuie date mai departe.
În ziua de joi, fostul preşedinte Traian Băsescu a fost invitatul de onoare al Universității de Vest Timișoara pentru a se întâlni cu studenții de la Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării. Adică cei ce poate vor lua în timp calea politicianismului.
Tema extrem de incitantă și foarte actuală în stadiul prezent de instabilitate continentală era legată tocmai de acest subiect. „Viitorul Uniunii Europene” cu referiri directe la securitatea transregională.
În opinia lui Băsescu, țara noastră nu s-a aflat, istoric vorbind, în postura de a fi un loc sigur, lipsit de amenințări. De la cele două războaie ale secolului al XX-lea, dar și influența nefastă a celor trei imperii din jur ce nici după secole nu poate fi uitată în totalitate, au fost pomenite pericolele ce au periclitat siguranța statală a țărilor române.
Prima dată în istorie cooptarea României în structurile militare nord-atlantice a fost pasul decisiv pentru a putea vorbi de o oarecare securitate a țării noastre și a vecinătăților sale.
Au fost aduse în discuție o seamă de factori ce influențează securitatea mondială: de la ridicarea rapidă a puterii mondiale a Chinei ce urmează să se alăture ca al treilea partener la binomul SUA-Rusia, până la ratarea revoluției arabe din nordul african ce a eșuat lamentabil pentru cele mai multe state implicate.
Cel mai direct se poate observa un pericol latent în valul de migranți ce traversează sub orice formă Marea Mediterană periclitând flancul de sud al Europei.
Iar mai direct pentru țara nostră este pericolul escaladării conflictelor mocnite ce pot izbucni oriunde în bazinul Mării Negre. Dar pacea politicoasă de aici, unde doar se studiază 
blocurile militare una pe alta, nu va fi încălcată. Poate doar local.
Conferința dedicată securității mondiale ce se ține cu regularitate de peste jumătate de secol la Munchen nu a adus nimic concret. Cei peste 600 de participanți (șefi de stat, actuali sau foști, prim miniștri sau analiști geopolitici și militari) nu au rezolvat, nici măcar verbal, nici una din punctele de dezbatere înscrise în discuție.
Cu toate că Traian Băsescu a promis solemn să vorbească doar despre probleme de politică externă, nu a scăpat ocazia de a mai critica mersul lucrurilor din Justiția românească. În același timp a accentuat că este artizanul a ceea ce merge în Justiție. Iar ceea ce nu merge, evident, este din vina altora.
„…cea mai mare reuşită a mea a fost Justiţia. În momentul în care am preluat mandatul de preşedinte, Justiţia era în situaţia în care la sediul unui partid din Bulevardul Kiseleff, unul de orientare socialistă, Rodica Stănoiu şi prim-ministrul stabileau dosarele care trebuie făcute. Cred că am reuşit să rezolv această problemă. Toată lumea era împotriva mea pentru că doar preşedintele putea să aprobe numirea procurorului general, de exemplu. Cea mai mare problemă a unui preşedinte de stat nu este să ştie despre diferite dosare, despre cine este acuzat. Eu nu am ştiut nici când fratelui meu i s-a făcut acel dosar penal, că a fost acuzat sau arestat”, a nuanțat lucrurile Traian Băsescu.
Prin toată conferința de joi, Traian Băsescu a mai demonstrat încă odată, dacă mai era necesar, că în ciuda simpatiei sau dimpotrivă antipatiei pe care o mai stârnește în cei foarte pătimași, rămâne un adevărat om politic cu aplecare reală spre acest domeniu.
Sala plină de studenți a dovedit acest lucru din plin.
Din păcate ar fi fost prea frumos să fie totul bine. Unul din amfitrioni a ținut morțiș să plictisească asistența cu platitudini demne de discuții de curtea școlii. În schimb a făcut paradă de cunoștiințe avansate. A tot pomenit cuvinte și expresii în limba engleză ce nu-și aveau rostul acolo. Doar o paradă de vorbe goale de conținut, dar spuse cu un aplomb demn de ceva mai interesant.
