Puternica legătură a domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu Timișoara

96

Se împlinesc 164 de ani de când a avut loc, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. În Timișoara, o clădire din Cartierul Cetate este legată de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a pus bazele statului român modern.

Legătura directă a principelui Alexandru Ioan Cuza cu Timișoara se referă la trecerea lui prin oraș în martie 1866, în momentul în care abdicase din funcția de domnitor și se afla în drum spre exil. Alexandru Ioan Cuza a petrecut o noapte la ceea ce în epocă se numea hanul „La Trompetist”, considerat atunci un hotel de lux, cel mai căutat loc de cazare și de petrecere a timpului liber din oraș. Numele hanului provine de la proprietarul casei, maiorul Anton Seltman, care a fost trompetist în Armata Imperială.


„Era un hotel și el venea destul de des în Timișoara, se știa de legătura cu o parte a familiei Obrenovici și da, și în ultimul lui către exil, s-a oprit la același hotel pe care îl știa deja și asta prezintă plăcuța pusă pe fostul han Trompeta, faptul că a trecut pe aici în acest exil.”, a spus directorul Direcţiei de Cultură Timiş, Sorin Predescu.

Plăcuța se află pe clădirea situată în Piața Unirii, pe colțul străzilor Pacha și Eugeniu de Savoya, la numărul 6.

Momentul înnoptării lui Alexandru Ioan Cuza la Timișoara reprezintă ultimul pas pe pământul actualei Românii pe care domnitorul l-a făcut.

„Este efectiv un tranzit spre exil, este practic un domnitor înlăturat forțat prin lovitura din 11 februarie 1866, dar un domnitor care în acel an de grație ajunsese oarecum la capătul puterilor, după ani întregi de reforme, după ani întregi de modernizare a înțeles că țara are nevoie de o nouă etapă, etapă nouă care va fi reprezentantă de aducerea prințului german Carol de de Hohenzollern-Sigmaringen pe tron”, spune Sorin Ionescu, subprefectul județului Timiș și profesor de istorie.

Sorin Ionescu mai spune și că momentul petrecut la Timișoara de Alexandru Ioan Cuza a fost relatat de presa vremurilor.

„Tranzitul lui Cuza a fost relatat în epocă, sigur că în relatările mondene ale orașului s-a știut de această trecere a domnitorului. Trebuie spus că el prin excelență era o prezență extrem de plăcută, un tip arătos, foarte bine îmbrăcat, un domnitor care emana respect prin uniforma pe care o purta și prin gesturile și atitudinile pe care le avea. Fiind vorba despre un principe, sigur că a circulat în permanență însoțit de un aghiotant care avea gradul de colonel, doamnele din suită aveau rochii și haine de înaltă alegere, practic emoția poate fi relatată de această prezență a lui în zonă. Nu aș vrea să cred că am putea să comparăm cu zilele noastre. Mass-media avea cu totul alte coordonate la 1866 decât are astăzi, iar imaginea era mult mai greu de transmis decât e în ziua de astăzi. Ideea aceasta că a produs o largă emoție în momentul în care a trecut pe străzile orașului cred că este unpic forțată.”, a povestit Ionescu.

Cât despre ziua de 24 ianuarie 1859, momentul reprezintă prima etapă în crearea statului unitar român modern.

„Dacă România a ieșit din evul mediu și a intrat în modernitate trebuie să îi mulțumim acestui domnitor. Trebuie să îi mulțumim pentru această reformă agrară – pentru că ea e cea mai încetățenită în mentalul nostru colectiv, dar cred că marele câștig este reforma educației și faptul că într-o țară analfabetă a impus învățământul gratuit și obligatoriu. Faptul că universitățile de la Iași și București au prins viață datorită voinței domnitorului Alexandru Ioan Cuza și faptul că majoritatea instituțiilor pe care în ziua de astăzi le considerăm o normalitate și o constantă a societății românești au fost înființate în timpul domniei lui. Unii ar spune că șapte ani nu înseamnă mult pentru viața unui om, dar 7 ani au însemnat anii în care statul român a trecut dintr-un ev mediu întârziat, practic dintr-o provincie privilegiată a Imperiului Otoman, în epoca modernă din toate punctele de vedere. Știu că noi, românii, prin spiritul nostru mai latin suntem interesați și de aceste mici șușanale, dar eu aș vrea să ne aducem aminte de ceea ce a spus Kogălniceanu: «Nu faptele sale cele mici îl vor face să intre în cărțile de istorie, ci marile sale reforme». Cuza este domnul reformelor, este domnul modernității, este domnul care a făcut tranzitul către România în care ne aflăm în ziua de astăzi.”, a conchis Sorin Ionescu.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în Timișoara sunt organizate manifestări cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române, în fața sediului Inspectoratului de Poliție, acolo unde se află monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Prima pagină