După lansarea în acest an a două filme: “Phoenix. Har/Jar” și “Phoenix – Povestea” – care redau povestea legendarei trupe Phoenix, a venit și rândul celor de la Pro Musica să înceapă filmările la un documentar artistic-muzical, la 50 de ani de la înființare.
Filmul va conține interviuri cu principalii componenți ai grupului, fragmente din concertele susținute de Pro Musica de-a lungul istoriei, dar și reconstituiri teatralizate cu actori ale unor momente importante.
„Filmul are mai multe mesaje. Cred că mesajul cel mai important este muzica noastră, atâta cât a fost ea în 50 de ani, cu toate premierele pe care le-am realizat. De asemenea, pentru observatorii mai atenți ai fenomenului, pe cei care îi interesează ce a fost până în 1989, în dictatura comunistă, care se întrebau cum puteau exista trupe rock, că aveam și plete; filmul să le dea explicații, ce s-a putut și ce nu s-a putut face, cât de greu s-au făcut lucrurile atunci. Fără patetisme. Pentru că noi ne-am făcut treaba, am avut acea determinare și dorință de a merge mai departe”, a spus Ilie Stepan, liderul trupei Pro Musica.
Peste 40 de actori la casting
Recent s-a încheiat castingul pentru rolurile din tinerețe ale muzicienilor de la Pro Musica. S-au înscris peste 40 de persoane.
“În momentul în care a intrat la casting acest tânăr care mă va juca pe mine, încă nu știam că el mă va juca, a început să legene mâinile și era mai neliniștit, e și brunet, deja am zis, hopa, m-am recunoscut! Când a luat chitara acustică și a început să cânte, iară m-am recunoscut. Convențiile după care s-au făcut selecțiile au fost asemănarea fizică, capacitatea de a citi un text, de a se impune ca personaj. El arată arată acum ca în perioada de mijloc a mea. Anii 82-85, asta este perioada lui”, a mai spus Ilie Stepan.
„Pro Musica este un fenomen”
Regia filmului îi aparține lui Gheorghe Svaițer, după un scnariu scris de Marian Odangiu – care a fost alături de Pro Musica în mai multe etape din Istria grupului. Odangiu a scris și textul piesei “Timișoara”, care a devenit un veritabil imn al orașului.
“Va fi un film despre trecut, că tot ce este în spatele nostru e istorie. Dar un trecut spre care ne uităm nu cu mânie, nu cu ură nu cu tensiune, ci așa cum a fost întotdeauna Pro Musica, adică cu drag și cu dorința de a le dărui oamenilor tot ce avem noi mai bun. Aceasta e realitatea, cu acest sentiment am construit și scenariul. Noi din 1973, de când s-a născut Pro Musica, am trăit împreună. Am fost prieteni de familie, au fost sute, mii de zile în care trăiam în același mediu, în același spațiu. Pro Musica este un fenomen. A adus lucruri foarte importante în cultura română, spre exemplu opera-folk, a avut o serie de premiere din România și Europa(…). Vă spun cu mâna pe suflet, tinerii de astăzi sunt absolut uluitori, i-am văzut la casting. Nu mi-a venit să cred ce generație de inteligenți talentați peste măsură avem. A fost aproape imposibil să facem o selecție de genul da și nu. Noroc că regizorul are ochi de regizor și a putut spune <ăsta merge acolo, ăsta merge în rolul acesta>”, a spus Marian Odangiu.
„Este vorba despre o epocă, despre tinerețea asta a noastră asumată”
Doru Iosif a fost alături de Ilie Stepan încă de la primul concert al trupei, care a avut în sala de spectacole a Liceului Pedagogic, din 15 ianuarie 1973.
“Această docu-dramă nu este numai despre Pro Musica. Este vorba despre o epocă, despre tinerețea asta a noastră asumată. Acest fenomen a pornit în mod firesc în epocă, iar totul s-a declanșat din cauza unui film: Tinerii, în care juca Cliff Richard și trupa The Shadows. De acolo s-au declanșat multe pasiuni și talente. Tot de acolo a plecat și Phoenix. Timișoara a avut și un noroc al așezării geografice, era destul de multă informație față de cealaltă parte a țării. Intrau discuri, reviste despre muzică, posture de radio apropiate, de la Novi Sad, Beograd, existau topurile din Ungaria, discurile care veneau din Ungaria”, a spus Doru Iosif.
Inițiativa de a face o docu-dramă despre viața trupei Pro Musica aparține Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei cu sprijinul Constructim SA și Business Plus.
Principalele repere ale scenariului se referă la cele cinci etape esențiale din istoria grupului PRO Musica:
1. Etapa folk (opera folk ”Creanga de cireș” și piesa ”Glossa”)
2. Etapa rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic (”Zările gri”, ”Poarta de foc” etc.)
3. Etapa rockului baroc (opera ”Introducere într-un concert baroc”)
4. Etapa cu ample reverberații a piesei ”Timișoara”
5. Etapa marilor concerte de sinteză ale grupului.
Un loc important în economia scenariului îl ocupă consemnarea premierelor absolute ale grupului, în context muzical/cultural național și internațional:
1. Prima operă folk din istoria muzicii românești.
2. Primul concert rock organizat în România într-un spital de psihiatrie.
3. Participare la toate cele nouă ediții ale Festivalului ”Tim Rock”
4. Singura trupă rock din România a cărei lucrare în versiune scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă
5. Primii muzicieni, componenți ai grupului Pro Musica, ce au cântat în public, în fața a peste 100.000 de manifestanți, împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (cu dictatorul la acea dată incă la putere) în primul oraș liber din România (20 decembrie 1989)
6. Prima trupă rock a cărei compoziție (piesa ”Timișoara”) a devenit, prin Hotărâre de Consiliu Local, imn oficial al unui municipiu mare (Timișoara)
7. Piesa ”Timișoara” este primul disc single privat apărut în România.
8. Cvadruplului album Stepan Project ”Lumina” este primul DVD muzical produs în România care are ca normă de sunet și Dolby Surround 5.1.
9. Primul concert rock în aer liber susținut vreodată în Estul Europei, de o maximă complexitate, într-un penitenciar din Europa de est.
Sursa: https://adevarul.ro/
Principalele repere ale scenariului se referă la cele cinci etape esențiale din istoria grupului PRO Musica:
a) etapa folk (opera folk ”Creanga de cireș” și piesa ”Glossa”)
b) etapa rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic (”Zările gri”, ”Poarta de foc” etc.)
c) etapa rockului baroc (opera ”Introducere într-un concert baroc”)
d) etapa cu ample reverberații a piesei ”Timișoara”
e) etapa marilor concerte de sinteză ale grupului.
Un loc important în economia scenariului îl ocupă consemnarea premierelor absolute ale grupului, în context muzical/cultural național și internațional:
a) prima operă folk din istoria musicii românești
b) primul concert rock organizat in Romania într-un spital de psihiatrie
c) participare la toate cele nouă ediții ale Festivalului ”Tim Rock”
d) singura trupă rock din România a cărei lucrare în versiune scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă
e) primii muzicieni, componenți ai grupului PRO Musica, ce au cântat în public, în fața a peste 100.000 de manifestanți, împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (cu dictatorul la acea dată incă la putere) în primul oraș liber din România (20 decembrie 1989)
f) prima trupă rock a cărei compoziție (piesa ”Timișoara”) a devenit, prin Hotărâre de Consiliu Local, imn oficial al unui municipiu mare (Timișoara)
g) piesa ”Timișoara” este primul disc single privat apărut în România
h) cvadruplului album Stepan Project ”Lumina” este primul DVD muzical produs in România care are ca normă de sunet si Dolby Surround 5.1.
i) primul concert rock in aer liber susținut vreodată în Estul Europei, de o maximă complexitate, într-un penitenciar din Europa de est.
