Politicieni hoți! Statul Român – furat de miliarde de euro cu complicitatea liderilor ţării!

371

Preţurile de referinţă ale gazelor extrase în România au fost stabilite incorect de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), fapt care a condus la diminuarea redevenţei petroliere la bugetul statului, pentru perioada 2011-2015, cu 4.671.501.106 lei (1.390.987.220 USD), se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi. În perioada 2013-2015, Romgaz a vândut gaze pe piaţă reglementată în cantităţi mai mari faţă de cât era obligat, la preţuri mai mici decât pe piaţă liberă, fapt care a dus la reducerea cu 177 milioane de lei a veniturilor companiei. În schimb, OMV Petrom a vândut sub cât era obligat pe piaţă reglementată, iar cantităţile livrate pe piaţă liberă s-au dus către o societate din cadrul grupului OMV. Raportul mai arată că Chevron a renunţat la acordurile petroliere fără să plătească la buget sumele aferente lucrărilor neefectuate.

„S-a constatat faptul că preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România, stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată, s-au situat sub preţurile de referinţă care ar fi rezultat în condiţiile aplicării pct.ÎI din Anexă la Ordinul preşedintelui ANRM nr.98/1998 respectiv ‘că echivalent valoric şi al puterii calorifice pentru un cosde combustibili alternativi, cu cea mai frecvenţa utilizare în România, cotaţi pe piaţă internaţională’, cu consecinţe în diminuarea cuantumului redeventei cuvenite bugetului de stat”, se precizează în raport.

ANRM a stabilit preţul de referinţă al gazelor naturale la valoarea minimă de 495 lei/ 1000 m.c, utilizat la determinarea valorii redeventei petroliere, în condiţiile în care preţul gazelor naturale din producţia internă a fost modificat succesiv în sensul majorării, începând cu 1.07.2013, de Guvernul României. Preţul de referinţă pentru gazele naturale din producţia internă utilizate în centralele proprii pe care titularul de acord petrolier îl utilizează la determinarea redeventei petroliere depinde de decizia managementului titularului.

Potrivit Curţii de Conturi, deşi auditorii publici externi au solicitat în repetate rânduri determinarea preţului de referinţă lunar la gaze naturale în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANRM nr. 98/1998, reprezentanţii ANRM au refuzat în mod constant prezentarea acestor calcule, prezentând în final indicatorii (peste 4.000 de serii de date) care stau la baza determinării preţului de referinţă.

Deşi Curtea de Conturi a constatat, încă din anul 2011, pentru perioada 2006-2010, suspendarea nelegală a prevederilor Ordinul preşedintelui ANRM 98/1998 privind aprobarea metodologiilor de stabilire a preţului de referinţă, ANRM a rămas în pasivitate, procedând în continuare, în perioada 2011-2015 la stabilirea preţului minim de referinţă în mod eronat la valoarea de 495 lei/1.000 mc. Curtea de Conturi a constatat modul defectuos de stabilire preţului de referinţă a gazelor naturale, respectiv cu nerespectarea prevederilor legale, şi în urmă misiunii de audit derulate în anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), sens în care, a dispus conducerii ANRM măsuri pentru analiză ordinelor emise, a legalităţii suspendării dispuse prin aceste ordine şi dispunerea de măsuri în condiţiile legii. Valoarea estimată a diferenţei de redevenţă petrolieră cuvenită bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost de 2.407.470.702 lei (866.996.599 USD).

Asupra constatărilor şi măsurilor dispuse de Curtea de Conturi s-a pronunţat atât Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 6717/26.11.2012, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia 972/04.03.2015 (în Dosarul nr. 3356/2/2012), în sensul menţinerii acestora că fiind corecte şi legale. În acest context, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului de Finanţe şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală efectuarea unor verificări de specialitate în ceea ce priveşte modul de calcul şi de plata a redeventei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale în perioada 2006-2015, până la dată elaborării prezentului Raport nefiind primit rezultatul acestor verificări.

Cu toate acestea, ANRM a rămas în pasivitate, procedând în continuare în perioada 2011-2015 la stabilirea preţului de referinţă în mod eronat la valoarea de 495 lei/mc, în condiţiile în care preţul gazelor naturale din producţia internă a fost modificat succesiv în sensul majorării, începând cu 1.07.2013, de Guvernul României.

Auditul a constatat faptul că, în condiţiile în care Guvernul României a stabilit majorarea preţului gazelor naturale din producţia internă începând cu 01.07.2013 de la 495 lei/1000 m.c., acesta ajungând la sfârşitul anului 2015 la 649,69 lei/1000 m.c., ANRM a continuat să menţină preţul de referinţă al gazelor naturale, în funcţie de care se calculează şi achita redevenţă petrolieră cuvenită bugetului de stat, la valoarea minimă de 495 lei/ 1000 m.c. Modul în care ANRM a stabilit şi reglementat preţul de referinţă al gazelor naturale, luat în calculul redeventei, nu poate fi considerat în interesul statului Român, întrucât statul a încasat o redevenţă petrolieră calculată la un preţ situat la aproximativ 30% din preţul de import.

Romgaz a livrat cantităţi mai mari de gaze pe piaţă reglementată faţă de cât era obligaţia, la preţuri mici

Curtea de Conturi a mai constatat că ANRM nu monitorizează cantităţile de gaze naturale din producţia internă, utilizate de titularii de acorduri petroliere în propriile centrale electrice pe baza de gaze naturale, şi nici nu a stabilit preţurile de referinţă utilizate de aceşti titulari pentru determinarea redeventei petroliere cuvenită bugetului de stat. Conform datelor comunicate de ANRE cu Adresa nr. 37079/16.05.2016, cantităţile de gaze naturale utilizate în perioada 2013-2015 de titularii de acorduri petroliere OMV Petrom SĂ şi SNGN Romgaz SĂ, în propriile centrale electrice pe baza de gaze naturale au reprezentat în medie între 6,3%- 9,6% din cantitatea anuală extrasă.

Potrivit Curţii de Conturi, ANRM nu a urmărit în mod eficient modul în care titularii acordurilor petroliere siau valorificat cantităţile proprii de gaze naturale, constatându-se pe de o parte efectuarea unor tranzacţii între companii aparţinând aceluiaşi grup, iar pe de altă parte tranzacţii cu gaze naturale la preţuri stabilite pentru piaţă reglementată (peste cota stabilită de ANRE), având influenţă directă în valoarea redeventei cuvenite bugetului de stat;

Un aspect important este modul în care titularii acordurilor petroliere şi-au valorificat cantităţile proprii de gaze naturale extrase şi respectiv, preţurile practicate de aceşti operatori, constatându-se pe de o parte, efectuarea unor tranzacţii între companii afiliate, iar pe de altă parte, efectuarea unor tranzacţii cu gaze naturale la preţuri reglementate, peste cota stabilită conform Ordinului preşedintelui ANRE 24/2013 şi Ordinului preşedintelui ANRE 161/2014, acestea având influenţă directă asupra valorii redeventei petroliere cuvenite bugetului de stat. Pentru perioada 2013- 2015, Romgaz, deşi a avut obligaţia de a livra pe piaţă reglementată o cantitate totală de 50.077.084,040 MWh gaze naturale necesară consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică (CPET), precum şi consumatorilor noncasnici, în urmă verificărilor efectuate s-a constatat că a livrat efectiv pe piaţă reglementată o cantitate de 58.164.138,963 MWh. Adică, a livrat cu 8.087.054,924 MWh mai mult decât era obligat să o facă.

Prin livrarea unei cantităţi mai mari de gaze pe piaţă reglementată, la un preţ mai mic, între 49,8 lei/Mwh în anul 2013 şi 60 lei/MWh în anul 2015, faţă de preţul minim de vânzare practicat pe piaţă liberă, cuprins între 55,3 lei/Mwh în anul 2013 şi 80 lei/MWh în anul 2015, Romgaz SĂ nu a realizat venituri din vânzarea de gaze naturale de 177.910.320 lei. Din verificările efectuate ulterior de Curtea de Conturi la ANRE a rezultat faptul că, în condiţiile în care SNGN Romgaz SĂ a livrat efectiv pe piaţă reglementată o cantitate mai mare decât era obligat să o facă, OMV Petrom SĂ şi SC Amromco Energy SRL nu au furnizat cantitatea stabilită, livrănd în piaţă reglementată o cantitate mai mică decât cea stabilită.

În perioada 2013-2015, OMV Petrom SĂ a vândut întreagă cantitatea de 71.409.970,79 MWh de gaze naturale destinată pieţei concurenţiale angro către SC OMV Petrom Gas SRL152 (entitate din cadrul grupului OMV), ulterior această entitate revânzând aceste cantităţi de gaze naturale către alţi furnizori sau către clienţi finali la preţuri mai mari cu 2%- 7,2%.

ANRM a calificat un operator petrolier care nu îndeplinea criteriile/ Chevron a renunţat la acorduri petroliere fără să vireze la stat sumele aferente lucrărilor neefectuate

Potrivit Curţii de Conturi, ANRM nu a urmărit realizarea lucrărilor prevăzute în Acordurile petroliere, nu a dispus de măsuri privind rezilierea concesiunilor şi nu a dispus recuperarea contravalorii lucrărilor stabilite prin Programele minimale de lucrări ce nu au fost realizate în cadrul termenului de efectuare a fazelor de explorare. La nivelul acordurilor petroliere aflate în derulare în perioada 2011-2015 au fost negociate şi aprobate clauze contractuale neunitare în ceea ce priveşte constituirea de garanţii cu privire la valoarea programelor minime obligatorii de efectuat de către titular.

Au fost constatate cazuri de solicitări de renunţare la acorduri petroliere prin renunţarea de către titularii de acorduri petroliere, fără a fi realizate programele minime de lucrări prevăzute în acordurile petroliere, şi fără să fie virată la bugetul statului contravaloarea acestor lucrări. Astfel, în cadrul perimetrelor Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti, titularul acordului petrolier, Chevron România Holdings B.V a notificat ANRM în anul 2015 cu privire la renunţarea la acordurile petroliere încheiate în anul 2012, fără a fi de acord cu virarea la bugetul statului a sumelor aferente lucrărilor neefectuate. ANRM a procedat la verificarea documentelor prezentate de titular în executarea acordurilor petroliere constatând că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale în sensul efectuării lucrărilor prevăzute în programul minim de explorare.

Pentru un număr de 16 perimetre de exploatare şi 9 perimetre de explorare, în perioada 2011-2015, concesionarea operaţiunilor petroliere a fost transferată către alţi titulari decât cei care au încheiat iniţial acordurile petroliere. Au fost constatate cazuri în care, deşi titularul iniţial nu a respectat obligaţiile şi termenele prevăzute în acordul petrolier (perimetrul EV-1 Moineşti), totuşi ANRM a aprobat transferul, în baza declaraţiei noului titular de preluare a acestor obligaţii neefectuate.

Curtea de Conturi a mai constatat că reprezentanţii ANRM au acceptat oferta operatorului Clară Petroleum Ltd, în vederea concesionării a 5 perimetre (Tulca, Adea, Curtici, Periam şi Biled), în condiţiile în care, pentru criteriul de evaluare „Capacitatea financiară” operatorul a obţinut 7 puncte, respectiv mai puţin de 50% din punctajul maxim al acestui criteriu (15 puncte), condiţie în care, deşi oferta trebuia descalificată, a fost declarat câştigător.

Auditul consideră deosebit de grav faptul că, operatorul Clară Petroleum Ltd. a fost desemnat câştigător al concursului public de către comisia de evaluare şi negociere pentru perimetrul Tulca, ANRM încheind acordul petrolier cu acest operator la 11.02.2011, acord care ulterior a fost supus spre aprobare Guvernului României, în condiţiile în care această societate trebuia descalificată, neindeplinind condiţia de a obţine un punctaj mai mare de 50% din punctajul maxim al unui criteriu, condiţie care, dacă era respectată, ANRM trebuia să încheie acordul petrolier cu Romgaz SĂ, societatea ce s-a clasat pe locul ÎI în cadrul concursului public pentru concesionarea acestui perimetru.

Alte constatări: Zăcăminte înregistrate cu valoare de inventar „zero”

La nivelul ANRM, în perioada 2011-2015, s-a constatat neactualizarea evidenţei fondului naţional de rezerve de petrol. ANRM nu a luat măsurile corespunzătoare pentru organizarea, păstrarea şi protecţia tuturor datelor care constituie Fondul naţional geologic, majoritatea acestor documente aflându-se în custodia unor operatori economici, fie sunt depozitate în spaţii improprii păstrării unor astfel de documente, astfel că documentele au fost afectate de inundaţii.

În concluzie, la nivelul ANRM, prin neevidenţierea resurselor/rezervelor de petrol la nivel centralizat, mişcarea acestora nu a fost urmărită în timp real, ci pe baza datelor conţinute de raportările anuale ale titularilor de acorduri petroliere. Astfel că entitatea nu deţine, în toate cazurile, date actualizate, cu privire la cantitatea de resurse/rezerve de petrol aflată în subsolul ţării.

ANRM nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale ţării, evidenţiate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea autorităţii, astfel că bunurile de natură resurselor de petrol au fost înregistrate la 31.12.2015, cu valoare de inventar „zero”

La nivelul anului 2015, bunurile reprezentate de resursele de petrol ale ţării, evidenţiate în cadrul a 496 zăcăminte petroliere (gaze naturale şi ţiţei), au fost înregistrate individual cu o valoare de inventar „zero”. Totodată, au fost identificate şi alte bunuri înregistrate la valori de inventar modice, cuprinse între 1-9 lei, fără că valoarea acestora să fie actualizată la 31.12.2015, acestea au fost reprezentate de echipamente şi dotări anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, concesionate de ANRM către SC „Conpet” Ploieşti.

Din punct de vedere al urmăririi modului în care titularii de acorduri petroliere şi-au îndeplinit obligaţiile asumate, s-a constatat faptul că ANRM nu a urmărit realizarea lucrărilor prevăzute în acordurile petroliere, nu a dispus măsuri privind rezilierea concesiunilor şi nu a dispus recuperarea contravalorii lucrărilor stabilite prin Programele minimale de lucrări ce nu au fost realizate în cadrul termenului de efectuare a fazelor de explorare.

Această stare de pasivitate vizavi de urmărirea derulării acordurilor petroliere persistă de mulţi ani la ANRM.

Valoarea lucrărilor nerealizate la termen de către titularii de acorduri petroliere a căror contravaloare trebuia solicitată de ANRM şi virată la bugetul de stat a fost estimată de echipa de audit la suma de 12.320.000 USD.

Asupra măsurilor dispuse de Curtea de Conturi s-a pronunţat atât Curtea de Apel Bucureşti prin Sentinţa civilă nr. 6717/26.11.2012, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia 972/04.03.2015, în sensul menţineri acestora că fiind corecte. Cu toate acestea, conducerea ANRM a rămas în pasivitate, ignorând şi hotărârile instanţei de judecată. Astfel, în urmă verificărilor efectuate în luna septembrie 2015 asupra modului de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi, s-a constatat faptul că, ANRM a acţionat formal, dispunând măsuri ce nu au condus la o analiză eficientă a modului în care au fost efectuate programele de lucrări obligatorii de către titularii de acorduri petroliere, şi ceea ce este şi mai grav este faptul că nu au fost luate măsuri pentru recuperarea sumei estimate la 12.320.000 USD şi virarea acesteia la bugetul de stat.

S-a remarcat faptul că, pentru un număr de 16 perimetre de exploatare şi 9 perimetre de explorare, în perioada 2011-2015, concesionarea operaţiunilor petroliere a fost transferată către alţi titulari decât cei care au încheiat iniţial acordurile petroliere. Au fost constatate cazuri în care, deşi titularul iniţial nu a respectat obligaţiile şi termenele prevăzute în acordul petrolier (perimetrul EV-1 Moineşti), totuşi ANRM a aprobat transferul, în baza declaraţiei noului titular de preluare a acestor obligaţii neefectuate.

Un aspect căruia nu i s-a acordat importantă cuvenită constă în faptul că, în urmă acţiunilor de control efectuate de compartimentele teritoriale ale ANRM, au fost constatate cazuri în care producţia de ţiţei sau gaze naturale nu a fost măsurată în mod sistematic, conform prevederilor acordurilor petroliere, şi implicit cantitatea extrasă nu a fost posibil a fi stabilită în mod real. În fapt, deşi au fost constatate abateri la nivelul compartimentelor de inspecţie teritorială cu privire la modalitatea de măsurare a producţiei de ţiţei şi gaze extrase şi au fost aplicate măsuri sancţionatorii (avertisment/ amendă contravenţională <30.000 lei), acestea nu au fost în măsură să asigure remedierea abaterilor constatate. În concluzie, la nivelul ANRM, măsurile întreprinse nu au condus la stoparea şi remedierea abaterilor constatate, cu influenţă directă în diminuarea cantităţilor de petrol înregistrate că fiind extrase şi implicit în diminuarea nivelului redevenţelor cuvenite bugetului de stat.

În perioada 2011-2015, au fost eliberate un număr de 5.092 acorduri de abandonare şi 1.700 de avize de abandonare sonde. Din totalul acestor acorduri şi avize de abandonare, ponderea a fost deţinută de cele acordate titularului de acorduri petroliere – OMV Petrom, pentru acesta fiind emise 95,09% din totalul acordurilor (4.842 de acorduri de abandonare) şi 87,59% din totalul avizelor (1.489 de avize de abandonare). Din cele 5.092 acorduri de abandonare, o parte, respectiv 3.227 acorduri, au fost emise pentru sonde care fac parte din fondul sondelor cuprinse în anexă P la contractul de privatizare al SNP Petrom SĂ Bucureşti, contravaloarea lucrărilor de abandonare pentru aceste sonde reprezentând costuri de abandonare acceptate, acestea urmând să fie suportate de statul român, conform art. 18 alin. (2) din Legea 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului „Petrom”.

La nivelul ANRM, nu au fost monitorizate operaţiunile de abandonare a sondelor, pe categoriile de sonde stabilite în cadrul anexei P la contractul de privatizare cu OMV Petrom, în ceea ce priveşte apartenenţa sondelor pentru care se solicită abandonarea la categoriile stabilite în anexă P precum şi verificarea efectuării lucrărilor de abandonare propriu-zisă la faţă locului.

Sursa: Hotnews

LĂSAȚI UN MESAJ