19.1 C
Timișoara
joi 28 martie 2024

Podurile Timișoarei – când și câte dintre ele vor arăta ca odinioară

Trotuarele „șotron” nu sunt singurul motiv de gâlceavă dintre Primăria Timișoara și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Reabilitarea Podului „Mihai Viteazul”, care trenează de cinci ani, este noul măr al discordiei dintre cele două instituții. În timp ce administrația timișoreană acuză direcția că îi pune bețe în roate, reprezentanții celei din urmă instituții explică de ce podul monument istoric nu poate fi refăcut cu sticlă sau pasarele moderne.

În timp ce edilul-șef atacă specialiștii, alte poduri așteaptă zile mai bune. Podul „Dragalina”, recent reabilitat, începe să prezinte defecțiuni. Podul „Eroilor” nu este nici acum finalizat, iar Podul de Fier așteaptă de zeci de ani o restaurare. Dar despre toate acestea veți citi în rândurile ce urmează.

Podul „Mihai Viteazul”, nou motiv de scandal public
Pe Podul „Mihai Viteazul” (fost „Andrei Șaguna”) au fost instituite restricții de viteză și tonaj. Autoritățile locale au luat aceste măsuri pentru că structura construcției este degradată. Odată cu anunțarea măsurilor, administrația Robu a venit și cu o sumedenie de acuzații la adresa Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

„Începând cu data de 19.05.2020 se instituie următoarele măsuri pe acest pod:
— Introducerea restricțiilor de tonaj, care va limita la 13 tone maxim greutatea sarcinii pe osie a autovehiculelor care circulă pe pod.
— Introducerea restricţiilor de viteză, care va limita la 30 km/h viteza de circulaţie a autovehiculelor care circulă pe pod.
— Introducerea restricţiilor privind numărul autovehiculelor grele (autobuze, troleibuze, autocamioane) astfel încât pe pod să nu circule mai mult de un singur autovehicul greu.
Aceste restricții au fost luate în baza expertizei tehnice din care rezultă că Podul Mihai Viteazul se degradează pe zi ce trece, așa încât aceste degradări să nu se accentueze și, astfel, să fim nevoiți să interzicem total circulația pe acest pod, fapt care ar constitui o catastrofă pentru traficul din Municipiul Timişoara”, anunță Primăria Timișoara.

Potrivit anunțului, proiectul de reabilitare a podului trenează de 5 ani.
„Precizăm faptul că această investiție a fost demarată încă din anul 2015, fapt pentru care nici în ziua de azi nu am primit niciun aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, după mai multe discuții/întâlniri dintre proiectanţi, reprezentanţii direcţiei și ai Primăriei Municipiului Timişoara. Mai mult decât atât, în data de 24.04.2020, am primit respingerea acestui proiect de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş.

Precizăm faptul că, după trei ani de discuții, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a propus reabilitarea podului cu sistem de patru benzi și trotuar de 1 metru, lucru ce nu poate fi acceptat de Direcţia Generală Drumuri, Poduri, Parcaje şi Reţele de Utilităţi, deoarece în tema de proiectare se specifică clar că extinderea podului se face la patru benzi, trotuare, piste de biciclete (nu așa cum se susține de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, că s-a solicitat extinderea la șase benzi de circulaţie).

Mai mult decât atât, s-a solicitat un studiu pluridisciplinar, studiu care, potrivit proiectantului general, reprezintă o documentație vastă care urmărește respectarea principiilor adoptate de Carta de la Copenhaga, 2002: principiul echilibrului teritorial, integrarea potențialului local în strategiile pentru  dezvoltare urbană; adoptarea perspectivelor durabile pe termen lung; coordonarea strategiilor de dezvoltare urbană şi sprijinirea parteneriatelor între sectorul public și privat.

Având în vedere cele de mai sus, este lesne de înţeles de ce niciun proiectant nu mai vrea să lucreze cu instituţia noastră pentru proiectele care se află în zona de monumente (spre exemplu: obiectivul Realizare stradă de legătură dintre Popa Şapcă și Calea Aradului, pentru care s-a repetat procedura de achiziție de cinci ori, fără a avea vreo ofertă).
Din aceste considerente, precizăm că am formulat şi depus plângere prealabilă la Ministerul Culturii şi la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, în data de 18.05.2020, urmând a ne adresa instanțelor de judecată, şi, mai mult decât atât, vom demara procedura de sesizare a organelor de cercetare penală pentru abuz în serviciu şi pentru punerea în pericol a cetățenilor care circulă prin Municipiul Timișoara, direcția noastră neputând lua măsurile de reabilitare și consolidare a podului”, a transmis administrația Robu.

Lucrurile nu sunt însă atât de simple. Potrivit Direcției pentru Cultură Timiș, autoritățile au venit cu mai multe propuneri de reabilitare, printre care pereți de sticlă sau pasarele suspendate, ce nu se integrează deloc în arhitectura podului sau a zonei istorice. Acesta este motivul pentru care nu a fost eliberat niciun aviz pentru începerea lucrărilor.

„Orice pasarelă adăugată modifică imaginea monumentului istoric. E simplu. Noi putem purta discuții pe variante, care cad apoi în Comisia Zonală de Monumente Istorice. S-a făcut plângere prealabilă, s-a făcut și plângerea pentru Parchet. O să vedem ce se întâmplă. Nu avea cum să fie aprobată nicio propunere cu sticlă securizată și jocuri de lumini”, spune Sorin Predescu, directorul Direcției pentru Cultură Timiș.

Podurile din Iosefin: unul, încă în lucru, altul prezintă defecțiuni
Podurile din cartierul istoric Iosefin, „Dragalina” și „Eroilor”, au intrat în modernizare în primăvara anului 2018. Dacă cel care leagă Gara de Nord de Elisabetin a fost deschis circulației în septembrie 2019, la „Eroilor” încă se lucrează.

Pentru „Dragalina” s-au plătit 7,2 milioane de lei. Din păcate, aici au început să apară defecțiuni. Pe partea inferioară sunt scurgeri de rugină și zugrăveala a început să crape din cauza umezelii. Nici de graffiti nu a scăpat structura proaspăt modernizată, deja existând aici „desene”.
În ceea ce privește Podul „Eroilor”, lucrările continuă, iată, după mai bine de doi ani de șantier. Trotuarele nu sunt îmbinate cu pistele de biciclete, balustradele nu sunt nici ele gata, iar zona verde este acoperită în continuare cu moloz, o sursă de praf care îi afectează pe timișorenii care locuiesc în zonă. Nota de plată pentru acest obiectiv este de 3,6 milioane de lei.

L-am întrebat pe primarul orașului, Nicolae Robu, despre aceste aspect. Edilul-șef a spus că șantierul de la „Eroilor” va fi închis în curând, fără a oferi un termen exact. Cât despre defecțiunile apărute la „Dragalina”… „se mai întâmplă”.

„La Podul Eroilor sunt gata lucrările, dar se lucrează la ce nu a fost prevăzut în proiectul inițial, trecerile pistelor de biciclete pe sub pod. Acestea sunt operațiunile care nu sunt gata.

La Dragalina, nu pot să vă explic. Se mai întâmplă la astfel de lucrări, unde pânza freatică este foarte sus. Există soluții, se întâmplă astfel de lucruri pe toată Planeta, nu numai la noi. Se fac injectări de substanțe și nu va mai ieși apă pe peretele respectiv. O să mai intervenim, lucrarea fiind în garanție”, a declarat, pentru „Banatul Azi”, Nicolae Robu.

Podul de Fier, monumentul uitat de autorități
Poate unul dintre cele mai frumoase poduri din Timişoara, podul metalic care leagă străzile Ady Endre şi Andrei Mureşanu, are o istorie controversată, este învăluit în legende şi a fost subiectul mai multor proiecte fanteziste. Acum este degradat. Asfaltul este crăpat, structura metalică ruginită, lipsesc bucăți din pietrele care-l îmbracă și este plin de graffiti.

Însă poate cel mai deranjant lucru este că o bucată din parapetul de fier s-a rupt și a fost înlocuit cu un alt grilaj, luat din parcarea de pe Bulevardul Iuliu Maniu. Asta se întâmpla în urmă cu aproximativ 3–4 ani. Autoritățile spuneau atunci că au recurs la această metodă pentru siguranța trecătorilor și că vor reface balustrada originală. Nu s-a întâmplat încă!

Podul metalic, Sau Podul de Fier, cum îl cunosc timişorenii, a fost iniţial montat în 1871, în locul actualului Pod „Traian”, situat între cartierele Cetate şi Iosefin-Elisabetin. A fost apoi demontat în 1915 şi remontat în 1916 pe actualul amplasament, tot în cartierul Iosefin.
Podul este destinat numai pietonilor şi a devenit un loc romantic de promenadă mai ales că în anul 2014 timişorenii au avut parte de un concert, chiar pe structura metalică a acestuia. Membrii trupei timişorene de jazz Sebastian Spanache Trio au susţinut aici un concert în cadrul Festivalului Plai, iar seara a fost o premieră: primul concert live amplificat cu sistem silent. Astfel, aproape 100 de spectatori au primit la intrarea pe pod căşti wireless, sunetul fiind impecabil, iar locuitorii din zonă nu s-au putut plânge de gălăgie.

După succesul răsunător pe care l-a avut concertul, autoritățile locale s-au gândit să valorifice potenţialul Podului de Fier. În 2014, fostul viceprimar al oraşului, Traian Stoia, anunţa că un investitor ar fi interesat să deschidă o terasă pe pod. Stoia a primit proiectul realizat de un arhitect din Bucureşti, care a trasat schiţele fără să ceară bani. Conform proiectului, podul de pe Bega ar fi trebuit modificat. Podeaua urma să fie din sticlă şi să existe mese atât pe pod, cât şi în exteriorul său. Proiectul fantezist nu a fost realizat nici până acum.
De-abia în bugetul din anul 2016 apare o alocare financiară de 20.000 de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Însă proiectul nu a fost atribuit niciunei firme, iar de licitaţie pentru reabilitarea sa nici nu se pune problema.

 

Alte subiecte :

Traseu aplicativ pentru copii, dresaj canin de Ziua Jandarmeriei, dar și Ateliere de Creație, Teatru de Păpuși și competiție de șah, în Iulius Town

Imaginația este una dintre aptitudinile pe care cei mici o pot modela până când nimic nu li se va mai părea imposibil, iar orice...

Încă o veste bună pentru transportul școlar verde din județ

După ce, la începutul săptămânii, s-a semnat contractul pentru achiziția a 24 de microbuze electrice prin PNRR, Consiliul Județean Timiș a...

Citește și :