PNRR — speranța noastră e! Iluziile politicienilor din Banat se leagă de banii Europei

    194

    După ce șantierele de autostrăzi s-au întins pe ani de zile, iar România a rămas codașa Europei la acest capitol, guvernanții își pun acum speranța în Comisia Europeană. Mai exact, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile visează la o infrastructură rutieră „ca afară”. Din acest proiect nu putea lipsi partea de vest a țării, legătura noastră cu Ungaria și cu Occidentul.

    Situația autostrăzilor se prezintă cam așa: în 2019 au fost finalizați 43 de kilometri, în 2020 s-au dat în folosinţă 54, reţeaua de șosele de mare viteză ajungând la 920 de kilometri. În comparație cu vecinii maghiari, stăm foarte prost. Ungaria se poate mândri cu o rețea de 1.700 de kilometri de autostrăzi.

    Acum, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență, în România se vor construi 434 de kilometri noi de autostradă. Atenție! Termenul este anul 2026. Aici apare și tronsonul lipsă din autostrada A1 Lugoj – Deva. Vorbim despre finalizarea celor 9 kilometri dintre Margina și Holdea, celebra deja secțiune de tuneluri pentru animale. Ministerul Transporturilor cere de la Comisia Europeană, prin PNRR, 190 de milioane de euro, dintr-un cost total de 300 de milioane de euro.

    „Obiectivul de investiţii Lugoj – Deva este un proiect fazat din POST 2007–2013 în POIM 2014–2020, ce are în prezent un contract de finanţare în derulare. Contractul de finanţare încheiat în cadrul POIM va fi amendat prin excluderea Secţiunii E, lot 2, ce va fi parte a unui contract de finanţare distinct în cadrul PNRR, în vederea evitării dublei finanţări”, aflăm din proiectul PNRR.

    Între timp, licitația pentru găsirea unui constructor pentru cei 9 kilometri de tuneluri a fost deblocată. Nouă firme s-au înscris și așteaptă să vadă care va câștiga. Undeva, în luna iulie, va fi desemnat un câștigător, estimează ministrul Transporturilor. Termenul de finalizare prevăzut este de 10 luni proiectare și 28 de luni execuție, conform caietului de sarcini.

    Iată companiile sau asocierile de firme ce vor să finalizeze autostrada spre Nădlac:

    1. AKTOR SA (Grecia);
    2. ASOCIEREA SC ALSİM ALARKO SANAYİ TESİSLERİ VE TİCARET AS – MAKYOL INSAAT SANAYI TURIZM VE TICARET A.S. (Turcia);
    3. ASOCIEREA FCC CONSTRUCCION SA – GULERMAK AGIR SANAYI INSAAT VE TAAHHUT AS (Spania – Turcia);
    4. ASOCIEREA IMPRESA PIZZAROTTI & CSpA – PIZZAROTTI SA – RETTER PROJECT MANAGEMENT SRL (Italia – România);
    5. ASOCIEREA TERNA SA – INTRACOM CONSTRUCTIONS SOCIETE ANONYME TECHNICAL AND STEEL CONSTRUCTIONS (INTRAKAT) (Grecia);
    6. KOLIN INSAAT TURIZM SANAYI VE TICARET ANONIM SIRKETI (Turcia);
    7. ASOCIEREA MAPA INSAAT VE TICARET AS – CENGIZ INSAAT SANAYI VE TICARET AS (Turcia);
    8. ASOCIEREA RIZZANI DE ECCHER SPA – OZGUN INSAAT TAAHHUT SANAYI VE TICARET LIMITED STI – CIPA SPA (Italia – Turcia);
    9. STRABAG SRL (Romania).

    Despre tunelurile pentru animale din zona Coșevița – Holdea se vorbește din 2013. Însă problema a depășit guvernele și conducerile de la Ministerul Transporturilor și nu este rezolvată. Când a fost licitat lotul cu pricina, dintre Lugoj și Deva, această parte a proiectului a fost omisă. Au început lucrările și tot nu apărea nicăieri necesitatea săpării tunelurilor, fapt pentru care contractual a fost reziliat, dar constructorul a câștigat despăgubiri în urma unui proces internațional.

    Lungimea celor două tuneluri va fi de aproximativ 2 kilometri. Ele vor fi formate din două galerii unidirecționale, prevăzute, pe fiecare cale de circulație, cu platforma de 11,25 m, din care parte carosabilă 2 x 3,75 m, banda de încadrare de 0,25 m, banda de urgență de 2,50 m și acostamente de 2 x 0,50 m, la care se mai adaugă trotuare laterale de 2 x 0,75 m.

    Între timp, șoferii sunt sătui să circule pe drumul national 68A, între Margina și Coșava, un drum de coșmar aflat deja în reparații. Ministrul Transporturilor, Călătin Drulă, se laudă că „repară rușinea” de pe această șosea.

    „Reparăm rușinea națională de pe DN68A! Schimbăm viteza la reabilitarea unuia dintre cele mai proaste drumuri pe care românii își rup mașinile — DN68A Margina – Holdea, ruta de ocolire a bucății lipsă din A1 Sibiu – Nădlac.

    Până acum, acest drum extrem de aglomerat a fost peticit și reparat superficial. Planul este ca, pe cei mai afectați 5,3 km, care arată acum ca după bombardament, carosabilul să fie refăcut complet, inclusiv fundația. Vorbim despre refacerea acesteia până la un metru adâncime cu balast, piatră spartă, geocompozit anti-fisură și trei straturi de asfalt. Pe alți 5 km pe care nu sunt probleme la fundație se va așterne covor asfaltic”, a transmis Drulă.

    Traficul pe secțiunea respectivă va fi restricționat până în iulie pentru vehiculele mai grele de 7,5 tone.

    În urma consultărilor dintre Ministerul Transporturilor, CNAIR și transportatori, aceștia au agreat folosirea următoarelor rute alternative:
    — A1 Nod Balinț – A6 Lugoj – DN 6 Lugoj – DN 6 Caransebeș – DN 68 Caransebeș – DN 68 Hațeg – DN 66 Hațeg – DN 66 Simeria – A1 Simeria;

    — A1 Nădlac – A1 Arad – A11 Arad – DN 7 Arad – DN 7 Ilia – A1 Ilia.

    Autostrăzile, dotate ca în Occident

    În Planul Național de Redresare și Reziliență sunt prezentate și dotările pe care le vor avea autostrăzile din țară. Acestea vor oferi cele mai moderne condiții șoferilor. Vorbim despre mai bine de 50 de stații de încărcare electrice, dar CNAIR vrea să facă până la 3.000. De asemenea, parcările vor fi securizate, vor fi prevăzute cu camere video și vor avea chiar și stații meteo. Apare din nou promisiunea că în prejma parcărilor se vor planta perdele forestiere, un proiect ratat până acum de autoritățile române.

    „Ca element de noutate, pentru a răspunde cât mai fidel cerințelor actuale în ceea ce privește rețeaua rutieră rapidă, proiectele de autostrăzi propuse pentru finanțare din PNRR vor îndeplini cumulat următoarele condiții, incluse în documentația de achiziții publice, pentru execuția de lucrări:

    — Dotarea cu echipamente ITS pe întreaga lungime;
    — Dotarea cu stații de încărcare electrică (cu minimum 4 puncte de încărcare), care să deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 20 km una față de alta;
    — Dotarea cu parcări securizare, care sa deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 50 km una față de alta;
    — Dotarea cu perdele forestiere, în lungul rețelei rutiere, împotriva dispersiei poluanților și împotriva înzăpezirii autostrăzilor;
    — Dotarea cu sisteme video pentru monitorizarea traficului și detectarea accidentelor;
    — Dotarea cu stații meteorologice automate;

    — Dotarea cu echipamente pentru monitorizarea cantității poluanților;

    — Dotarea cu sisteme de informare real time și sisteme de avertizare early warning, pentru pasageri și pentru gestionarea infrastructurii;

    — Dotarea cu sisteme automate de contorizare și identificare a tipului de vehicul”, este descrierea din plan.

    Ultimele noutăți despre autostrada spre Belgrad și viitorul drum expres din vestul țării
    În ultima vreme, nu doar autostrada A1 a fost pe buzele autorităților. Șoseaua de mare viteză ce va lega Timișoara de Moravița și, mai departe, de Belgrad a început să prindă contur.
    Traseul autostrăzii Timișoara – Moravița a fost schimbat. După ce CNAIR și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, au anunțat pe unde va trece șoseaua rapidă, oamenii din mai multe comune au atras atenția că drumul le trece prin gospodărie sau foarte aproape de case.
    Noul traseu a fost anunțat de unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Timiș.
    „Am reușit să schimbăm traseul Autostrăzii Timișoara – Moravița, cel care trecea peste casele locuitorilor din Moșnița și Bucovăț! Traseul 5, anunțat de ministrul Transportului ca fiind unul final, a fost contestat de Consiliul Județean și de primăriile localităților afectate, iar rezultatul este unul la nivelul așteptărilor. CNAIR și societatea Search Corporation, în urma unei ședințe desfășurate la Consiliul Județean Timiș, pe data de 08 aprilie, a trimis spre analiză un nou traseu care ține cont de realitatea din teren și nu mai afectează sute de gospodării. Pentru a susține noul traseu care să întrunească cerințele tuturor UAT-urilor impactate, am convenit ca până la sfârșitul lunii aprilie să fie trimise către proiectant toate posibilele constrângeri identificate pe noul traseu propus”, a transmis vicepreședintele CJ Timiș, Alexandru Proteasa.

    Autostrada Timișoara – Moravița va avea 60 de kilometri și se va continua și dincolo de graniță, pe teritoriul Serbiei, până la Belgrad. Studiul de fezabilitate are o valoare de 8,7 milioane de lei și trebuie finalizat până în august anul acesta. Urmează realizarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor.

    Drumul expres de mare viteză Lugoj – Craiova a intrat în licitație
    A fost lansată licitația pentru proiectarea drumul expres Lugoj – Craiova, anunță ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Șoseaua de mare viteză va avea 250 de kilometri și, potrivit Masterplanului de Transport, are trei tronsoane: Lugoj – Drobeta Turnu Severin, Drobeta Turnu Severin – Craiova și Craiova – București, acum pregătindu-se proiectul pentru primele două.

    „Licitația are la bază noul caiet de sarcini, cu termene și plăți mult mai clare, din care să nu mai rezulte sincope la derulare. Din contract va reieși un studiu de fezabilitate cu grad foarte mare de detaliu, așa-numitul preliminary design (proiect tehnic preliminar), astfel încât o licitație design & build ulterioară să aibă majoritatea riscurilor (de ex.: geotehnice) eliminate, dar să permită inovație și adaptare la tehnologia constructorului”, a transmis Drulă.

    Profilul drumului, autostradă sau drum expres, va rezulta din analiza cost-beneficiu, el putând să varieze pe sectoare, în funcție de costuri și de dificultatea terenului. Ofertele se depun până în 12 iulie, iar valoarea pusă la bătaie de CNAIR este cuprinsă între 107,4 și 127 de milioane de lei.

    Anul acesta, Guvernul a aprobat alocarea a 20 de milioane de lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru acest drum expres.

    LĂSAȚI UN MESAJ