Dezvoltarea infrastructurii din zona de vest a țării este cuprinsă în bugetul Ministerului Transproturilor, care se bazează foarte mult pe fondurile nerambursabile internaționale.
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020 a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României, identificate în Master Planul General de Transport al României (MPGT), Acordul de Parteneriat 2014–2020 și în acord cu CSC și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene.
În cadrul POIM 2014–2020 alocarea UE pentru sectorul de transport este de aproximativ 5 miliarde de euro. Conform programării agreate cu Comisia Europeană, eforturile POIM 2014–2020 au fost în principal orientate spre dezvoltarea rețelei centrale TEN-T, iar în particular spre dezvoltarea coridoarelor care traversează România, și anume: Rhine –Danube și Orient/East – Mediterranean.
În cadrul POIM au fost depuse până în prezent 225 de proiecte si au fost contractate 121 de proiecte a căror valoare totală este de aproximativ 12 miliarde de euro.
Planul Național de Redresare și Reziliență 2021–2026 reprezintă un nou mecanism de finanțare pus la dispoziția statelor membre UE, prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență a statului român. Acest program ar putea finanța finalizarea lotului 2 din tronsonul de autostradă Lugj – Deva, acea porțiune de tuneluri ecologice de 13 kilometri.
Finanțarea din partea UE, acordată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), vizează finalizarea rețelei TEN-T centrale şi, în special, a coridoarelor rețelei TEN-T centrale. Aici, Ministerul Transporturilor a inclus și realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş.
Autostrăzile și drumurile expres de pe TEN-T
Zona de vest a țării face parte din coridorul TENT-T al Europei, iar construirea de autostrăzi este necesară. Gaura o reprezintă tot cei 13 kilometri lipsă din lotul 2 Lugoj – Deva. Însă autoritățile ne promit și drumuri expres.
Lista principalelor proiecte de construcţie autostrăzi/VO, introduse în Buget în anul 2021, cuprinde următoarele obiective:
Autostrada Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 2, 3, 4 și 5, Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava – Deva), Autostrada Sebeş – Turda, Autostrada Nădășelu – Suplacu de Barcău – Borş, inclusiv legătura Centura Oradea (Girație Calea Sântandrei) – Autostrada A 3 (Biharia), Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, Autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti, între A 1 – DN 5, DN 2 – A 2 şi A 1 – DN 7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa si Mogoşoaia), Autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă şi drum naţional), Drum expres Craiova – Piteşti, Drum expres Brăila – Galaţi, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Varianta de ocolire Galaţi.
Proiectele de autostrăzi în pregătire cuprind și ruta Timişoara – Moraviţa. Vorbim aici despre un drum de 60 de kilometri, care va porni din orașul de pe Bega și va ajunge până la punctul de trecere a frontierei. Numai studiu de fezabilitate, la care se muncește acum, costă 8,7 milioane de lei și durează 2 ani. Potrivit datelor publice, SF-ul va fi gata în mai 2022, așadar nu vom vedea utilaje pe traseu până atunci.
Portofoliul de proiecte în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2020, cuprinde și construirea centurii de vest a Timișoarei. Acest sector va compelta inelul de ocolire a orașului de pe Bega. Însă aici există neconcordanțe între centura sud, la care se lucrează de aproape un an, și centura vest. Asta pentru că primul proiect prevede o bandă pe sens, iar cel aflat în pregătire se vrea la 2 benzi pe sens.
„O veste bună de la Ministerul Transporturilor: a fost semnat ordinul de începere a activităților din contractul pentru studiul de fezabilitate al Centurii Timișoara Vest.
Finalizarea centurii orașului Timișoara, mai precis completarea inelului, a fost un proiect pentru care am militat îndelung. O centură ocolitoare nu poate funcționa pe deplin, mai ales la un oraș în câmpie, decât dacă este un inel complet.
Centura Nord (în trafic) și Centura Sud (în construcție) au fost proiectate, din păcate, cu 1 bandă pe sens și nu mai putem schimba trecutul.
Dar pentru proiectul Centura Vest de-abia acum facem proiectul și îmi doresc să fie un drum modern și sigur, cu 2 benzi pe sens și separatoare mediane, așa cum merită în 2021 un oraș de importanța Timișoarei.
Proiectantul are 12 luni să livreze studiul de fezabilitate pentru acest sector care va închide inelul de centură”, declara ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
Printre principalele proiecte de modernizare de drumuri nationale introduse în Buget în anul 2021 se numără și „Drum de legătură Autostrada A 1 Arad – Timişoara – DN 69”. Aici vorbim de o bretea de 10 kilometri, care va ușura drumul șoferilor timișoreni spre autostradă.
În ianuarie 2021, CNAIR a atribuit contractul pentru „Proiectare și Execuție Drum de Legătură Autostrada A 1 Arad – Timișoara – DN 69”. Ofertantul desemnat câștigător este TODINI COSTRUZIONI GENERALI S.p.A., cu preţul de 189.571.920,62 lei fără TVA. Durata de execuție a contractului este de 24 luni, din care 6 luni perioadă de proiectare și 18 luni perioadă de execuție a lucrărilor.
Perioada de garanție a lucrărilor este de 84 de luni. Semnarea contractului de achiziție publică va fi posibilă în cel mai scurt timp, după îndeplinirea formalităților legale privind elaborarea si avizarea contractului. Traseul drumului de legătură are o lungime de 10 km și începe cu circa 300 m înaintea intersecției existente, dintre drumurile DJ 692 si E 671 (DN 69), cu amenajarea unui nod rutier, și se dezvoltă pe direcția Nord-Est, spre Autostrada A 1. Clasa tehnica a drumului de legătură este II, iar viteza de proiectare este de 100 km/h.
Extinderea Aeroportului Timișoara, prinsă în buget
Terminalul de plecări curse externe la Aeroportul Internațional Timișoara a fost prins în bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2021. Aici este o investiție pretențioasă, de peste 184,5 milioane de lei, potrivit bugetului ministerului. 36 de luni va dura până când terminalul va fi gata. Între timp, se lucrează de zor la terinalul de sosiri.
Guvernul a emis însă, din 2020, o hotărâre pentru construirea terminalului de plecări.
„Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Terminal plecări curse externe, din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 2 — Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul specific 2.3. — Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, precum şi din venituri proprii, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, arată nota de fundamentare a proiectului.
Execuţia proiectului este estimată a se realiza în perioada de eligibilitate a Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014–2020, care asigură finanţarea până în anul 2023 a proiectelor de investiţii aprobate până la data de 31 decembrie 2020.
Timișoara, în bugetul Ministerului Sănătății
În bugetul Ministerului Sănătății apare, din nou, proiectul de construire a Institutului Regional Oncologic Timișoara. Investiția este trecută la capitolul „Obiective de investiții în continuare”, deși nu s-a mișcat un pai pe acest plan, să nu mai vorbim de un șantier.
„Continuarea programului de consolidări — Institutul Regional de Oncologie Timișoara — cu termen estimat de finalizare în anul 2025”, apare în fila de buget.
„Institutul Oncologic va fi amplasat pe o suprafaţă de 5,5 hectare de teren şi va avea 476 de paturi de spitalizare. Durata de realizare a obiectivului este de 36 de luni, iar valoarea construcţiei va fi de 511,628 milioane de lei. Cădirea va îndeplini mai multe criterii, printre care amplasarea într-o zonă ce poate permite dezvoltarea ulterioară, asigurarea accesului la unităţile clinice din oraş pentru consulturi interdisciplinare şi asigurarea spaţiilor medicale şi de tratament, conform normativelor europene”, aflăm din ultimele informări ale Guvernului.
Institutul Oncologic ar urma să ia locul ruinelor de pe Calea Torontalului, acolo unde zace nefinalizată o structură din 1996. Până acum s-a lansat doar licitația pentru refacerea studiului de fezabilitate.
