Femeia de afaceri Maria Simcelescu, supranumită „Regina cerealelor din Banat”, a fost definitv declarată nevinovată într-un dosar în care a fost judecată pentru ucidere din culpă după ce un angajat al său a murit într-un siloz de cereale.

Simcelescu îl acuză pe procurorul de caz de abuz. După ce plângerile împotriva magistratului i-au fost respinse în România, a decis să meargă la CEDO.

Electrician mort după ce a căzut de la înălțime

Curtea de Apel Timișoara a pronunțat, la începutul lunii aprilie 2025, sentința finală într-un dosar de ucidere din culpă în care a fost trimisă în judecată compania Cerealcom Timiș S.A. și patroana societății, Maria Simcelescu, unul dintre cei mai mari dealeri de cereale din zona de vest a României.

Cerealcom și Simcelescu au fost trimise în judecată de Parchetul Judecătoriei Sânnicolau Mare, după ce un angajat, electrician întreținere și reparații, a murit într-un siloz al companiei. Evenimentul tragic a avut loc în 3 noiembrie 2018.

Potrivit rechizitoriului, electricianul „a pășit pe o închidere încadrată în podea, producând căderea sa în gol la un nivel inferior pe un motor”. Cerealcom și Maria Simcelescu (în calitate de administrator) au fost trimise în judecată cu acuzația de ucidere din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Spre exemplu, una din acuzații a fost că Cerealcom și Maria Simcelescu nu au luat măsuri corespunzătoare „pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase”.

„Nu avea ce să caute acolo” „Regina cerealelor” s-a apărat în proces, spunând că nu are nicio vină în producerea accidentului „întrucât existau persoane responsabile cu controlarea aspectelor referitoare la securitatea și sănătatea în muncă atât la nivelul societății, cât și în exteriorul acesteia”. Aceste persoane, a arătat apărarea, „ar fi trebuit să îi aducă la cunoștință orice fel de neregularitate constatată, pentru a putea proceda la luarea măsurilor ce se impuneau potrivit legii”.

După finalizarea procesului, Maria Simcelescu a susținut că vina producerii accidentului îi aparține în exclusivitate victimei, care a intrat într-o zonă a silozului în care nu avea acces.

A intrat prin efracție ca să fure un rotor. Ăsta a fost motivul pentru care a intrat în acea sală. Am aflat destul de târziu acest lucru, pentru că au ascuns angajații și procurorul de caz nu a făcut toate investigațiile la vremea respectivă și nu a luat în calcul toți martorii. Situația asta s-a creat din cauza decedatului. El nu avea ce să caute acolo”, a spus Simcelescu, pentru Libertatea.

Femeia de afaceri mai afirmă că angajatul a avut sarcină de serviciu să urce la etajul 5, să remedieze o problemă electrică. „El s-a abătut din drum și a intrat la etajul 2, a desfăcut șuruburile (n.r. – cu care era închisă ușa) și a intrat să fure rotorul. După ce am făcut investigații, expertize, am aflat de la colegi că el, cu 3-4 zile înainte, a cerut ajutorul unui coleg să intre acolo ca să fure rotorul să-și facă o mașină de tocat carne acasă”, a mai declarat Maria Simcelescu.

Patroana Cerealcom spune că ușa de acces în sala în care a avut accidentul era „blocată în șuruburi” și scria pe ea ca este interzisă intrarea.  „Singurul lucru pentru care m-a incriminat procurorul a fost un proces verbal de la ITM, care a fost redactat într-un an de zile și schimbat, pentru că procesul-verbal inițial nu m-a acuzat de nimic. Spunea că nu este accident de muncă. Cei din București, pentru că aceste instituții în România sunt conduse de politruci care fac abuzuri și falsuri fără limită, au cerut să scrie că acolo trebuie săgeți, că trebuie balustradă undeva unde scria «intrarea interzisă». Dacă undeva scrie intrarea interzisă, ușa e blocată, tu n-ai ce să cauți”, a insistat Simcelescu.

Cum explică judecătorii achitarea Atât în primă instanță, la Judecătoria Sânnicolau Mare, cât și în apel, la Curtea de Apel Timișoara, Maria Simcelescu și compania pe care o conduce au fost declarate nevinovate. Judecătorul care a pronunțat prima sentință în acest caz și-a motivat decizia prin faptul că „este evident că la momentul producerii evenimentului (n.r. victima) nu se afla nici în timpul procesului de muncă şi nici în îndeplinirea

„Instanța apreciază că pentru a fi în prezența unui accident de muncă, decesul său trebuia să intervină pe traseul normal, iar nu într-un loc prin care nu s-ar fi putut ajunge sub nicio formă la locul unde trebuia să îşi desfășoare activitatea, contrar concluziilor expertului desemnat în cauză. (…) Or, este mai mult decât evident faptul că victima nu avea motive justificate să se afle în camera de sub tarar în data de 03.11.2018”, a arătat Judecătoria Sânnicolau Mare în prima sentință de achitare.

Prin ușa din podea „nu s-ar fi putut cădea la o simplă pășire” Aceeași instanță a stabilit că „uşa a fost blocată în șuruburi şi pentru demontarea acesteia a fost necesară folosirea unei chei (nu simpla acționare a unui mâner sau intrarea pe o uşă deschisă), sistem de blocare care denotă interdicția accesului în acea cameră”. Judecătorul a mai reținut că acest detaliu „a fost cunoscut sau trebuia să fi fost cunoscut de către victimă, având în vedere că acesta avea o vechime de peste 10 ani la același loc de muncă, cunoștea specificul instalațiilor, echipamentelor de muncă şi a traseelor de deplasare pentru îndeplinirea sarcinii de muncă”.

De asemenea, judecătorul a concluzionat că prin ușa metalică din podea, prin care a căzut electricianul, „nu s-ar fi putut cădea la o simplă pășire pe aceasta, decât în contextul căderii de la înălțime pe această ușă, ceea ce nu s-ar fi putut prevedea în mod obiectiv de către inculpate câtă vreme în acea încăpere nu se desfășurau activități în mod curent”. Sentința de achitare, menținută de Curtea de Apel Timișoara Hotărârea de achitare pronunțată de Judecătoria Sânnicolau Mare a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Timișoara, care a menținut decizia de achitare arătând că „a fost dovedită, dincolo de orice dubiu, culpa exclusivă a persoanei vătămate în producerea rezultatului”.

„În ciuda faptului că a beneficiat de instructajul de protecţie a muncii, în ciuda normelor de securitate în muncă, a acţionat asupra sistemul de blocare a ușii de acces în camera de sub tarar, a parcurs fără niciun motiv 14 metri până la locul unde se afla ușa de închidere a golului tehnologic din podea, s-a urcat cel mai probabil, fără a avea nicio indicaţie în acest sens, fără ca o astfel de acţiune să fie adiacentă atribuţiilor sale de serviciu, pe buncărul de praf din imediata apropierea acestei uși, s-a dezechilibrat, a căzut , ușa cedând ca urmare a căderii și a greutății acestuia, existând şi premisele unei sărituri, intervenind astfel decesul său”, se arată în sentința definitivă a Curții de Apel Timișoara.

Sechestru pentru daune de 400.000 de euro cerute de familia victimei În decembrie 2021, la trei ani de la moartea electricianului de la Cerealcom, când ancheta era în desfășurare, fiica și soția victimei s-au constituit parte civilă în dosar, cerând daune de 400.000 de euro. Șapte luni mai târziu, procurorul de caz, Emanuel Hău, care era la vremea respectivă și prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, a dispus „instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale petentelor Simcelescu Maria și Cerealcom Timiș S.A., până la concurența sumelor de 200.000 euro fiecare, ordonanța fiind comunicată prin intermediul organului de cercetare penală la data de 05.08.2022”.

„Măsura este disproporționată” Ordonanța prin care s-a pus poprire pe conturile Mariei Simcelescu și ale Cerealcom a fost atacată în instanță, iar Judecătoria Sânnicolau Mare a dispus ridicarea sechestrului cu justificarea că „stabilirea existenţei şi a întinderii daunelor morale este atributul exclusiv al instanţei de judecată care va fi chemată să evalueze, în concret, pe o bază echitabilă, prejudiciului real și efectiv”.

Judecătoria Sânnicolau Mare a mai arătat că „fără a intra pe fondul cauzei, solicitarea unor daune morale în cuantum total de 400.000 euro ca urmare a decesului soţului, respectiv a tatălui părţilor civile, apare drept excesivă”. „Mai mult, atâta timp cât s-a dispus poprirea conturilor inculpatei Cerealcom Timis S.A., aspect ce poate duce la blocarea activităţii societăţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că măsura este disproporţionată faţă de scopul urmărit, cu atât mai mult cu cât nu există nici o dovadă că s-ar fi încercat ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor societăţii inculpate”, se mai arată în sentința Judecătoriei Sânnicolau Mare, de ridicare a sechestrului asigurător, pronunțată în 13 septembrie 2022.

Procurorul, acuzat că a întârziat nejustificat ridicarea sechestrului Maria Simcelescu a declarat pentru Libertatea că după sentința favorabilă de la Judecătorie i-a cerut procurorului Hău ridicarea sechestrului, dar acesta a refuzat să pună imediat în aplicare sentința, întârziind procedura. Simcelescu a pus la dispoziție și un document din 27 septembrie 2022 prin care procurorul Emanuel Hău transmite că cererea Mariei Simcelescu și a Cerealcom „nu este de competența organelor de urmărire penală, fiind transmisă spre competenta soluționare judecătorului de drepturi și libertăți”.

„Fără să facă investigații și să audieze toți martorii, procurorul Hău mi-a blocat toate conturile, mi-a pus poprire pe conturile firmei, pe conturile mele, inclusiv pe cele personale. Dacă o familie vine și cere 5 milioane, noi punem sechestru pe tot? S-a dovedit că eu am făcut o evaziune ca să-mi pui sechestru asigurător, când eu aveam o grămadă de clădiri și nu era niciun pericol să dispar și să nu-și recupereze presupusa pagubă familia respectivă?”, a declarat Mioara Simcelescu. „Nu știu de ce am fost eu un trofeu pentru el”

Femeia de afaceri consideră că procurorul, promovat între timp la Parchetul Tribunalului Timiș, iar de acolo la Parchetul Militar Timișoara, a acționat abuziv atât cu ocazia instituirii sechestrului, cât și în momentul în care a refuzat să ridice sechestrul imediat, ca urmare a deciziei instanței. „Procurorul nu avea voie să-mi pună poprire. Ăsta a fost primul abuz. Nu avea voie să-mi blocheze conturile, pentru că mi-a adus prejudicii. Am plătit dobânzi la bancă, mi-a blocat activitatea firmei, inclusiv pe mine. M-am trezit cu cărțile de credit blocate, n-am putut să-mi cumpăr nici o apă, nimic, pentru că nu am avut bani decât pe card și totul era blocat. A trebuit să călătoresc 18 ore fără apă, fără un covrig, fără nimic”, a mai spus Simcelescu.

„Regina cerealelor din Banat” consideră că un al doilea abuz comis de procuror împotriva sa a fost comis în momentul în care a refuzat ridicarea sechestrului, pe baza sentinței judecătorești.

„S-a ridicat sechestrul și procurorul Hău a spus că el nu vrea să-l ridice. Deci un alt abuz. O represiune nedreaptă asupra mea a fost din partea lui și un abuz în serviciu. Nu știu de ce am fost eu un trofeu pentru el. Într-un an de zile a avut o ascensiune fulminantă. De la Parchetul Judecătoriei Sânnicolau Mare a ajuns la Parchetul Tribunalului Timiș și de acolo la Parchetul Militar, unde a ajuns și șef (n.r. prim-procuror militar adjunct)”, a mai declarat femeia de afaceri pentru Libertatea. Plângere penală pentru abuz în serviciu și represiune nedreaptă

Intrată într-un război deschis cu procurorul Hău, Maria Simcelescu i-a făcut magistratului plângere penală pentru abuz în serviciu și represiune nedreaptă, dar a sesizat și Inspecția Judiciară. Plângerea penală împotriva procurorului Hău a fost clasată de Parchetul Curții de Apel Timișoara, iar decizia a fost menținută atât de procurorul general Cristi Sorin Bosnea, cât și de Curtea de Apel Timișoara. „Trebuia să fim audiați amândoi, trebuia să se ia în calcul probele, ceea ce nu s-a întâmplat”, susține Simcelescu.

Curtea de Apel Timișoara, unde plângerea împotriva soluției de clasare a fost respinsă, și-a justificat decizia arătând că „ridicarea (n.r. de către instanță) a măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv, a popririlor asupra conturilor inculpatelor, nu poate fi reţinută ca un argument valabil al întrunirii elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu”. Instanța care a respins plângerea împotriva soluției de clasare dată în cazul procurorului Hău a mai reținut că „nu se impune o suplimentare a probatoriului privind audierea petentei (n.r. – Mioara Simcelescu) şi a intimatului (n.r. – procurorul Emanuel Hău), în condiţiile în care raportat la înscrisurile depuse la dosar în mod corect a fost pronunţată soluţia de clasare, iar procurorul a răspuns tuturor criticilor menţionate de către petente în plângerea formulată, argumentând în fapt şi în drept soluţia dispusă prin raportare la materialul probator administrat”.

Referitor la acuzația de represiune nedreaptă formulată împotriva procurorului de caz, Curtea de Apel Timișoara a arătat că „nu există indicii că intimatul în calitate de procuror ar fi pus în mişcare acţiunea penală ştiind că petenta este nevinovată”. Sancționarea disciplinară, respinsă de CSM Dacă plângerea penală împotriva procurorului Hău a fost clasată, iar decizia a fost menținută de Curtea de Apel Timișoara, Inspecția Judiciară, unde Simcelescu a făcut, de asemenea plângere, a decis că procurorul Emanuel Hău și-a exercitat funcția cu „gravă neglijență”.

Concret, Inspecția Judiciară a decis că procurorul a instituit sechestrul asigurător „în lipsa unei justificări obiective, la mai mult de 7 luni de la data indicării de către părțile civile a cuantumului daunelor morale solicitate”. „După desființarea ordonanței din data de 20.07.2022 și ridicarea măsurilor asigurătorii de către Judecătoria Sânnicolau Mare, procurorul Hău Emanuel Florin a manifestat o atitudine de pasivitate, neluând măsuri în scopul aducerii la îndeplinire a dispozițiilor judecătorului de drepturi și libertăți”, a arătat Inspecția Judiciară, care a sesizat, conform procedurii, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării sau invalidării sancțiunii disciplinare.

Procurorul Hău, dat exemplu la bilanțul procurorilor Secția pentru Procurori a CSM a respins acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare împotriva lui Hău, iar Inspecția Judiciară a contestat decizia CSM la Înalta Curte. Un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă a menținut decizia de nesancționare a procurorului Hău, arătând că măsurile de instituire a sechestrului din cazul Mariei Simcelescu și al Cerealcom „au fost instituite cu respectarea legislaţiei în vigoare”.

„În acord cu instanţa disciplinară (n.r.- CSM), Înalta Curte reţine, la rândul său, că măsura procesuală instituită de recurentul procuror respectă dispoziţiile procesuale şi procedurale anterior redate, fiind nefondate criticile recurentei (n.r. – Inspecția Judiciară) pe aceste aspecte”, se mai arată în sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceeași instanță mai arată că decizia de ridicare a sechestrului dispusă de Judecătoria Sânnicolau Mare „nu poate fi reţinută ca un argument valabil al nelegalităţii hotărârii recurate”. Hotărârea Înaltei Curți nu face referiri și la acuzele de tergiversare a ridicării sechestrului.

Surse Libertatea au declarat că la ultimul bilanț al Parchetului Curții de Apel Timișoara, într-o ședință la care au participat procurori din Arad, Timiș și Caraș-Severin, Claudiu Constantin Sandu, membru al Secției pentru Procurori din CSM, l-a dat pe Emanuel Hău ca exemplu de procuror vânat de Inspecția Judiciară. Cu aceeași ocazie, Sandu i-ar fi asigurat pe procurorii din vestul țării de sprijinul Secției pentru Procurori a CSM în cazul eventualelor „prigoane” declanșate de Inspecția Judiciară împotriva lor.

Simcelescu merge la CEDO: „Nu am nici scheleți, am și curaj, am și bani” Patroana Cerealcom a declarat pentru Libertatea că în urma experienței pe care a avut-o cu justiția din România a decis să meargă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a arăta că procurorul din cazul său a acționat abuziv.

Avocatul meu mi-a spus: «Sunteți curajoasă. Foarte mulți oameni trec prin asta, dar unii nu au curaj, nu au bani, au scheleți». Eu nu am nici scheleți, am și curaj, am și bani să pot să plătesc un proces să ajung până la CEDO. Eu sper că la CEDO soluția o să fie cea care trebuie”, a declarat Maria Simcelescu, pentru Libertatea. În plângerea la CEDO, studiată de Libertatea, Simcelescu susține că „deși procurorul Hău Emanuel Florin i-a încălcat grav drepturile în cursul efectuării cercetării penale”, „a fost lipsită de posibilitatea de a-l trage la răspundere pentru abuzurile comise”.

„Colegii săi procurori nu au administrat nicio probă în dosarul nr. 545/P/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în sprijinul acuzațiilor pe care subsemnata le-am formulat prin plângerea penală, în afara înscrisurilor pe care le-am depus împreună cu plângerea penală și din care reieșea în mod evident că acuzațiile sunt fondate”, arată Simcelescu în plângerea la CEDO.

În aceeași plângere către CEDO, femeia de afaceri din Timișoara reclamă că „în loc să fie tras la răspundere pentru abuzurile comise în instrumentarea dosarelor, procurorul Hău Emanuel Florin a fost avansat în funcție, dobândind calitatea de procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara”. Contactat de Libertatea pentru un punct de vedere, procurorul Emanuel Hău a refuzat să facă vreun comentariu. „Nu doresc să comentez. Aveți toate detaliile în hotărârile care s-au pronunțat, atât de către Curtea de Apel Timișoara, cât și de către Înalta Curte”, declarat procurorul Emanuel Hău.

Sursa: https://www.libertatea.ro