Vacanțele estivale ale dictatorului Nicolae Ceaușescu presupuneau un efort însemnat din partea Securității comuniste și a celorlalte structuri militarizate ale statului român.

Armata de oameni pentru operațiunea „Albatros”

De fiecare dată când președintele României mergea la mare, în stațiunea Neptun, era angrenată o „armată” de angajați. Operațiunile erau denumite „Albatros” și presupuneau, anterior, aprobarea unor planuri de măsuri care vizau toate situațiile care puteau să deranjeze liniștea cuplului prezidențial.

Ceaușescu își petrecea vacanța în vila de protocol de la Neptun, care avea alocată o plajă privată, păzită permanent. Numai serviciile care se derulau în perimetrul vilei presupuneau prezența a cel puțin 100 de persoane.

Cunoscută despre „perla litoralului românesc”, stațiunea Neptun era preferată de elita comunistă de dinainte de Revoluție. Aici au fost construite hoteluri și case de protocol destinate exclusiv nomenclaturii.

Vila destinată dictatorului, numită, ulterior, Nufărul, a fost ridicată în anii ‘60, alături de alte cinci: Panseluța, Lotus, Trandafirul, Ghiocelul și Ambasador. Acestea erau destinate altor membri de frunte ai partidului unic sau unor președinți sau șefi de guverne care vizitau România.

„Când cuplul Ceauşescu petrecea o parte a perioadei estivale la vila de protocol de la Neptun, diferite unităţi de securitate – centrale şi locale, precum şi alte instituţii militarizate (miliţie, pompieri, armată) conlucrau pentru asigurarea pazei şi a protecţiei acestora.

Pentru acţiunea «Albatros 76» (indicativul Securităţii pentru vacanţa cuplului prezidenţial pe litoral, în staţiunea Neptun, anul 1976) aproximativ 500 de ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen ai Ministerului de Interne (Securitate, Miliţie şi alte structuri) au fost desemnaţi să asigure liniştea concediului preşedintelui R.S.R. Șeful statului trebuia protejat prin măsuri speciale împotriva unor posibile ameninţări teroriste, ori de altă natură”, se precizează într-o analiză a fenomenului, realizată de cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Laborator propriu pentru verificarea alimentelor

Planurile de acţiune ale Securităţii cuprindeau pe lângă aspectele normale în astfel de cazuri (paza militarizată propriu-zisă, verificarea personalului militar sau civil din preajma familiei Ceauşescu, verificarea deţinătorilor de arme de foc din zonă, a celor cu probleme psihice) şi unele mai puţin obişnuite.

Astfel, se preconizau controale specializate zilnice ale microclimatului şi ale nivelului de radioactivitate, precum şi crearea unui laborator pentru verificarea toxicologică şi bacteriologică a alimentelor cu „destinaţie specială”.

De asemenea, erau instituite măsuri de supraveghere a persoanelor care „datorită unor stări de nemulţumire personală şi-au manifestat intenţia de a folosi alte căi decât cele oficiale pentru a se adresa conducătorilor partidului şi statului”.

În plus, personalul de servire de la vila de protocol trecea printr-un control medical temeinic, pentru a putea fi prezent în preajma cuplului prezidențial și a invitaților acestora. Trebuiau raportate de urgenţă orice epidemie sau epizootie izbucnite pe litoral.

Turiştii străini urmau să fie identificaţi, verificaţi şi urmăriţi, iar Ministerul Transporturilor era obligat să ia măsuri ca trenurile să nu tulbure liniştea dictatorului. Astfel, locomotivele care treceau prin apropierea stațiunii nu aveau voie să emită semnale acustice.

Securitatea avea datoria de a identifica „elementele” predispuse la acţiuni de protest, urmând să acorde o atenţie deosebită taberelor de studenţi şi elevi, precum şi manifestărilor culturale şi sportive și festivalurilor care aveau loc în stațiunile de la Marea Neagră. Vila a fost dotată cu piscină acoperită și o seră cu plante exotice.

Personalul vilei se ocupa și cu afânarea și curățarea plajei, care avea un gard de beton până la o adâncime considerabilă a apei mării, pentru ca niciun român obișnuit să nu poate vedea ce se întâmplă aici.

De asemenea, în largul Mării Negre patrulau nave pe care se aflau, inclusiv, scafandri militari ce efectuau misiuni la adâncime. Totul pentru ca liniștea dictatorului să nu fie afectată în niciun fel.

În vila de la Neptun au fost redactate așa-zisele „Teze din iulie”, care au stat la baza discursului pe care Nicolae Ceaușescu l-a adresat în fața Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român pe data de 6 iulie 1971.

Discursul a marcat începerea unei „mini revoluții culturale” în România comunistă, lansând o ofensivă împotriva autonomiei culturale, o întoarcere la conducerea strictă a realismului socialist și atacuri asupra intelectualilor considerați „necorespunzători”.

1 de 15

„Elementele” cu „pericol sporit”, supravegheate permanent

„Direcţia de paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei, în cooperare cu U.M. 0920, să asigure – prin măsuri eficiente – prevenirea pătrunderii în ţară, prin punctele de treceri frontieră şi îndeosebi Vama Veche, Constanța şi Galaţi, a persoanelor posesoare sau suspecte că posedă armament, muniţie, explozivi, substanţe chimice, bacteriologice sau radioactive, precum şi a persoanelor suspecte de apartenenţă la organizaţii teroriste”, se susținea, printre altele, în planul de măsuri care a precedat acțiunea „Albatros ‘76”.

1 de 9

Misiuni specifice pentru fiecare structură a Securității

Toate structurile fostei Securități erau angrenate în activitățile de pază și protecție ale dictatorului comunist. Astfel, Direcţia I (Informații Interne) avea misiunea „să asigure sprijin direct în activitatea informativ-operativă desfăşurată în rândul elementelor suspecte de pe raza de responsabilitate a Inspectoratului Judeţean Constanţa şi a celorlalte judeţe din țară”.

Direcția a II-a (Contraspionaj Economic) avea obligația să asigure măsuri de întărire a activității de profil în obiectivele economice din zonă (şantiere, întreprinderi, porturi), precum şi de asigurare a eventualelor deplasări cu trenul. Direcția a III-a (Contrainformații) se ocupa cu sprijinirea „inspectoratelor judeţene pentru a acționa, prin măsuri complexe, în rândul cetăţenilor străini, turiştilor şi altor categorii de persoane, capabile să comită acțiuni de provocare sau fapte de natură să aducă atingere ordinei de drept a ţării”.

Prin același plan aprobat la cel mai înalt nivel, Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) era obligată să asigure:

* măsuri contrainformative în rândul militarilor care vor fi folosiţi în dispozitivele de gardă, pază şi ordine, atât pe mare cât şi pe uscat, în rândul echipajelor aeronavelor care vor executa transporturi şi poştă specială, precum şi în toate unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, din garnizoana Constanţa şi celor limitrofe;

* măsuri care să prevină sustragerile de armament, muniţii sau explozivi din unităţile de competenţă;

* măsuri contrainformative speciale, privind personalul navigant şi tehnic al navei prezidenţiale şi controlul permanent al dispozitivului de gardă realizat la această navă. Direcţia a V-a (pază și protecție demnitari) primea misiunea să asigure, pe lângă măsurile de securitate şi gardă, funcţionarea mijloacelor de legături radio – telefonice, asigurarea măsurilor igienico-sanitare, analizelor de laborator asupra produselor agro-alimentare şi intervenţia operativă medicală cu mijloace mobile echipate cu aparatură adecvată şi personal cu o foarte bună calificare.

„Nufărul”, destinație prezidențială și post ‘89

De asemenea, comandamentul pompierilor primea misiunea „să organizeze şi să stabilească măsuri pentru înlăturarea oricărui pericol de incendiu la reşedinţele speciale”. În acest scop, erau alocate „tehnică de luptă şi militari care să asigure prevenirea imediată a oricărui incendiu şi măsurile de intervenţie în caz de necesitate”.

Conținutul unui asemenea plan de măsuri arăta că, practic, în perioada vacanței dictatorului Nicolae Ceaușescu, centrul de decizie al României era transferat, de la București, la Neptun.

Vila Nufărul a rămas ca destinație de vacanță pentru președinții României și după anul 1990. Traian Băsescu l-a avut ca oaspete aici chiar și pe președintele SUA, George W. Bush, în aprilie 2008, cu ocazia summit-ului NATO desfășurat la București.

Cei doi președinți au efectuat o plimbare pe malul Mării Negre și au susținut o conferință de presă chiar pe plaja vilei din Neptun. Klaus Iohannis era, și el, un oaspete obișnuit la Nufărul. Presa a dezvăluit că fostul președinte și-ar fi amenajat inclusiv un mini-teren de golf pe terasa vilei.

Foto colaj: Agerpres, captură Youtube

Sursa: https://www.libertatea.ro/