O nenorocire nu vine niciodată singură

575

În condițiile în care presa autohtonă și străină popularizează în mod obsesiv și semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie și ziariștii din țara noastră par să nu conștientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României.

În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale a crescut în prima jumătate a acestui an cu 15,3%: 430,8 miliarde lei la sfârșitul lunii iunie vs 373,5 miliarde lei la începutul anului! Drept urmare, datoria executivului de la București a crescut în prima jumătate a acestui an de la 35,2% din PIB la 40,2% din PIB. (1,2). Nota bene, valoarea produsului intern brut prognozată de actualul executiv pentru acest an implică o contracție fantezistă de numai 1,9%! Însă, nivelurile producției industriale au scăzut în acest an cu 39% în luna aprilie, cu 27,4% în luna mai și cu 14,8% în luna iunie comparativ cu aceleași perioade din anul trecut. Pe de altă parte, exporturile și importurile de bunuri au scăzut în prima jumătate a acestui an cu 18,1%, respectiv cu 12,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. (3,4). Iar aceste fenomene recesiv-inerțiale vor afecta și cea de a doua jumătate a acestui an, întrucât intensitatea actualei pandemii a crescut în ultimile săptămâni. Și în România și la nivel global. În aceste circumstanțe extrem de nefavorabile, produsul intern brut se va contracta în acest an cu 6%, cu 10% sau chiar cu mai mult, iar valoarea datoriei guvernamentale va atinge sau va depăși, foarte probabil, un nivel extrem de periculos în ceea ce privește riscul de insolvență: 50% din produsul intern brut!

În al doilea rând, actualul blocaj social-economic a determinat ceea ce am putea numi, fără nicio exagerare, un colaps extrem de dramatic, ca să nu spun tragic, al natalității. Astfel, numărul născuților-vii pe tritoriul României a scăzut în prima jumătate a acestui an cu 17,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent: 79,712 născuți-vii în prima jumătate a acestui an comparativ cu 96.394 născuți-vii în aceeași perioadă din anul 2019! (5). Evident, această diminuare dramatică din prima jumătate a acestui an a numărului de născuți-vii reprezintă, pur și simplu, o nenorocire! O nenorocire care, din păcate, nu reprezintă un fenomen singular în cazul României, o țară în care numărul născuților-vii a scăzul în perioada 1990 – 2018 cu 35,6% (314.746 vs 202.744), cu 8,4% în perioada 2018 – 2019 (202.744 vs 185.677) și cu 17,3% în prima jumătate a acestui an! (2,5). Oare ce fel de țară este aceea în care numărul anual al născuților-vii scade cu mai mult de jumătate în doar trei decenii? Ce viitor mai are o astfel de țară?

Aceastea sunt datele problemei, ca să spun așa. De fapt, este vorba de o triplă problemă. România este foarte aproape de momentul în care datoriile guvernamentale vor deveni nerambursabile. Apoi, suntem foarte aproape de momentul în care se vor naște în fiecare an doar 70.000 de copii în cele 15.800 de localități rurale (comune și sate) românești. (2,5.6). În sfârșit, marea majoritate a liderilor politici, a liderilor de opinie și a ziariștilor din România nu s-au inplicat și nu se implică în niciun fel în evidențierea și în contracararea acestor riscuri extreme?. Cum am putea numi această pasivitate? Sinucidere mioritică?

Sursele datelor:

  1. https://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa;
  2. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;
  3. https://ec.europa.eu/eurostat/news/news-releases;
  4. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce06r20.pdf;
  5. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop06r20.pdf;
  6. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_carte_ro_1.pdf.

1 COMENTARIU

  1. Se vede ca se cheama Taran.
    La ce trebuie atatia tarani cand acum la evaluare 40% din copiii de la tara au luat sub 5? Dar ca doar 2% din studenti sunt de la tara e clar?

Lasă un răspuns la Alec Renunțați la răspuns