În timp ce Uniunea Europeană încearcă din răsputeri să stopeze poluarea şi să prevină efectele încălzirii globale, statul român pare indiferent la problmele grave cu care se confruntă ţara noastră. Nu odată anumite judeţe, oraşe şi chiar întreg statul român au fost sancţionate de Cosmisia Europeană de Mediu pentru poluare. Însă una dintre cele mai grave cazuri din vestul ţării rămâne fără rezolvare: iazul de decantare Boşneag, Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin.
În urmă cu 40 de ani aici a început să funcţioneze o exploatare minieră, iar malurile Dunării nu erau altceva decât iazuri de decantare în care s-au adunat mii de tone de deşeuri periculoase. Zinc, nitraţi şi alte metale au pătruns în sol şi în apa fluviului. La începutul anilor 2000, societatea care controla exploatarea, cu capital de stat de altfel, a început să intre în declin şi a fost închisă rapid. Au rămas însă tonele de resturi de minereuri folosite în procesul de producţie. Ruinele fostelor hale stau în mijlocul unui câmp imes, roşiatic, pe unde de abia cum, după mai bine de un deceniu, vegetaţia a început să crească.
Problema este că pulberea de pe malurile Dunării de la marginea oraşului Moldova Nouă este ridicată periodic de vânt şi transportată până pe malul vecin, în Serbia. Situaţia din oraşul Veliko Gradiste a ajuns de nesuportat, iar autorităţile sârbe au reclamat lipsa de reacţie a autorităţilor române la Curtea Europeană de Justiţie.
Un mic interes, în 2013
În urmă cu trei ani, Guvernul României, împins de la spate de oficialii europeni, încerca adoptarea unei soluţii pentru ecologizarea iazurilor de la Moldova Nouă, singura variantă pentru a stopa poluarea. Măsura a venit la doi ani de când Comisia Europeană declanşa procedura de infringement împotriva României în legătură cu acest caz şi ameninţa Guvernul român cu amenzi şi blocarea fondurilor UE pe componenta de decontaminare a siturilor poluate istoric.
Potrivit ordonanţei de Guvern din 2013, iazurile urma să fie ecologizate cu ajutorul apei din Dunăre. Procedeul se numeşte umectare şi presupune udarea regulată şi pe termen lung a malurilor fluviului. Costisitor şi de lungă durată, au concluzionat organizaţiile de mediu din Banat.
„Conform informaţiilor care le deţinem, prin ordonanţă vor fi alocaţi 1,7 milioane Euro pentru realizarea ecologizării, adoptându-se o soluţie tehnică costisitoare ce presupune construirea unei infrastructurii de conducte şi aspersoare care, cel mai probabil, vor fi furate imediat după terminarea lucrării, aşa cum s-a întâmplat cu infrastructura existentă în 2006, care a început să fie “privatizată” după încetarea activităţii SC MOLDOMIN SA. Pe de altă parte, pentru umectările eşuate se va da vina pe prognoza neconfirmată, iar praful va continua să ajungă la Moldova Veche, Măceşti, Coronini precum şi la Veliko Gradište, Vinci, Požeženo în Serbia. De ce s-a evitat soluţia de ecologizare vegetativă a depozitului de deşeuri miniere Boşneag – extindere, o soluţie de ecologizare durabilă şi ieftină?”, transmiteau reprezentanţii GEC Nera.
Anii trec, poluarea rămâne
Cum nu toate documentele şi mai ales legile se aplică în România, nici ecologizarea iazurilor nu a început. Nu s-a udat un centimetru pătrat şi nu s-au alocat fonduri timp de 3 ani. Această nepăsare nu a trecut neobservată de Curtea Europeană de Justiţie, care a condamnat oficial ţara noastră pentru cazul grav de la Moldova Nouă, făcând responsabil statul român de poluarea transfrontalieră.
Astfel, în iulie 2016 venea şi hotărârea Curţii Europene de Justiţie: „În vederea respectării principiilor și priorităților definite în Directiva 75/442/CEE și, în special, în articolele 3 și 4, statele membre trebuie să se asigure că operatorii angajați în industria extractivă iau toate măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a oricăror efecte negative, actuale sau potențiale, asupra mediului sau sănătății umane, care apar ca rezultat al gestionării deșeurilor provenite din industriile extractive. România nu a demonstrat care este motivul pentru care raportul OMS (n.r. Organizaţia Mondială a Sănătăţii), care susține caracterul dăunător pentru sănătatea umană al unei expuneri la poluarea cauzată de particule fine inhalabile, chiar și pentru o perioadă scurtă, nu putea fi luat în considerare de Curte. Aceeași situație se regăsește în cazul raportului privind starea mediului publicat pe site‑ul internet al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin care atestă existența unei poluări accidentale sistematice a aerului cu particule fine provenite de la iazuri care aparțin Moldomin”, se arată în motivaţia magistraţilor europeni.
Astfel, în această vară Guvernul Cioloş nu a avut încotro şi a terbuit să se ocupe puţin şi de cazul de la Moldova Nouă, spre încântarea ecologiştilor.
„Hotărârea ne spune ceea ce ştim de 10 ani: Statul Român este vinovat de poluarea cu praf de deşeuri miniere de pe iazul Tăuşani – Boşneag, poluare care a început în 2006 odată cu încetarea activtăţii SC Moldomin SA şi care continuă şi azi sa-i sufoce pe cei cca. 18.000 de locuitori din Clisură, de pe ambele maluri ale Dunării. Adică trebuia să ne spună CJUE că Statul Român, care timp de 40 de ani a exploatat minereu de cupru prin SC Moldomin, este vinovat de poluarea lăsată pe capul locuitorilor? Da, trebuia, pentru că Ministerul Mediului, apărătorul din vârful statului al dreptului fundamental de a trăi într-un mediu curat, în complicitate cu Ministerul Economiei, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Justiţie s-au făcut că nu observă fondul problemei, iar după 2010, când SC Moldomin a intrat în proces de lichidare, s-au folosit de o găselniţă cu acte în regulă prin care s-au spălat în permanenţă pe mâini de praful de la Moldova Nouă pasând responsabilitatea ecologizării iazului la lichidatorul judiciar al SC Moldomin”, au transmis ecologiştii.
Au trecut 10 ani de când exploatarea şi-a închis porţile şi zona nu a fost ecologizată pentru a nu se aduna aici deşeuri periculoase. Şi în timp ce autorităţile verificau hârtii prin birouri în capitală, natura a început singură să lucreze. Deja o parte din malurile contaminate ale Dunării sunt acoperite cu verdeaţă. Însă natura nu poate să „se mişte” mai repede, dar Guvernul poate!
Încă o măsură în 2016
După condamnarea Curţii Europene de Justiţie, Guvernul Cioloş face prima mişcare. În septembrie realizează că nu mai există suficienţi bani în fondul de garantare pus la dispoziţie pentru ecologizarea iazului Boşneag. Cum timp de 3 ani sumele nu au fost cheltuite, acestea au fost redistribuite sau „au fost cheltuiţi cu cap”. Aşa că Executivul a decis să avizeze Ministerul Economiei să folosească bani din bugetul naţional pentru proiect.
„Se autorizează Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri să întreprindă toate măsurile necesare în vederea asigurării conformării statului român la unele obligaţii de mediu prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, pe care acest minister îi are sub autoritate”, se arată în proiectul de OUG.
„Pentru îndeplinirea acestor măsuri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) operatorul economic se află în procedura falimentului, deschisă potrivit legislației insolvenţei aplicabile; b) sumele din fondul de garantare constituit pentru obligaţiile de mediu nu sunt suficiente pentru realizarea măsurilor; c) s-a pronunţat, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, o hotărâre de condamnare prin care s-a constatat neîndeplinirea obligaţiilor de mediu, prevăzute de articolele 4 şi 13 alin.(2) din Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, ori există iminenţa unei asemenea hotărâri”, se mai arată în hotărâre.
Interesant este că actul normativ nu conţine un element extrem de important: câţi bani sunt necesari. Nu ştim, de asemenea, ce sumă s-a cheltuit pentru ecologizarea de la Moldova Nouă sau unde s-au dus banii alocaţi în 2013.
„Pentru anul 2016, pentru îndeplinirea măsurilor prevăzute la art. 1, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului”, se mai arată în proiect.
În timp ce Executivul scoate ordonanţe după ordonanţe şi hotărâri pe bandă rulantă, locuitorii din Moldova Nouă şi vecinii lor de peste Dunăre trebuie să trăiască acoperiţi de un nor de praf de fiecare data când bate vântul. Problema este că pe malurile fluviului bat două vânturi şi acestea sunt prezente, spun specialiştii, aproape tot anul.
Ce nu au făcut Guvernanții a făcut Natura.