Guvernul a trimis în Parlament un proiect de lege prin care lărgește în mod nejustificat interceptările electronice, acuză Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Aceasta spune că demersul evită orice dezbatere publică, este nedemocratic și chiar jignitor.

În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională.

Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.

Iată articolul: „Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

Unde se aplică

Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, arată într-un text de pe site-ul asociației cui i se aplică articolul cu pricina.

Mai exact, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” sunt furnizorii de găzduire web, adică firme care găzduiesc pe serverele lor site-uri sau bloguri.

„Furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere” înseamnă aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, Signal, Telegram, Facebook Messenger.

Companiile în cauză trebuie să se înregistreze la ANCOM, autoritatea națională de reglementare în comunicații.

Manolea mai spune că există două opțiuni: fie serviciile secrete vor datele direct decriptate de la furnizorii de servicii, fie le vor criptate și intenționează să obțină cheia de decriptare.

Directiva promovează criptarea Șeful asociației spune că textul articolului contravine inclusiv directivei europene în sine, deoarece aceasta chiar promovează criptarea datelor.

„Pentru a asigura securitatea rețelelor și a serviciilor și fără a aduce atingere competențelor statelor membre de a asigura protecția intereselor lor esențiale în materie de securitate și siguranța publică și pentru a permite investigarea, detectarea și urmărirea penală a infracțiunilor, ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, cap la cap dacă este cazul, și, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securității și protejării vieții private în mod implicit și din faza de proiectare”, se arată în directiva adoptată în anul 2018.

Traseul proiectului

Conform lui Manolea, prima variantă de transpunere a directivei a fost prezentată în noiembrie 2020, când a fost pusă în dezbatere de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

Referirea a apărut însă în proiectul de lege adoptat de către Guvernul Cîțu și trimis în Parlament înainte de a fi demis, în data de 2 octombrie.

Proiectul a fost adoptat, fără modificări, de către Camera Deputaților în data de 7 decembrie, cu 256 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 7 abțineri

. Proiectul se află acum la Senat, care este cameră decizională.

Apple vs FBI

În anii 2015-2016 gigantul american Apple a avut o dispută cu FBI, care îi transmisese cereri să decripteze o serie de iPhone-uri ale unor suspecți de terorism și să ajute instituția în investigații.

Apple a refuzat, iar ulterior FBI a spart criptarea cu ajutorul unei alte companii. Apple argumenta la acel moment că dacă ar decripta telefoanele pentru FBI va face un precedent periculos.

Practic, aceasta spunea că FBI dorea cheile de decriptare, ceea ce mai departe va forța compania să asigure accesul la mesaje personale, date financiare, date privind sănătatea, tranzacții sau locația fiecărui utilizator, ba chiar și acces la microfoane și la camere, fără ca utilizatorii să știe, conform Apple Insider.

Apple mai spune că odată date cheile de decriptare, acestea vor putea decripta orice iPhone.
Sursa:  https://www.libertatea.ro/stiri/serviciile-secrete-din-romania-vor-sti-ce-scriem-pe-whatsapp-guvernul-acuzat-ca-a-introdus-pe-ascuns-articolul-problema-3876070