Situația foarte tensionată din Iran nu poate trece neobservată de opinia publică din toată lumea. De la finalul lunii decembrie 2025 au început în principalele orașe mișcări ample de stradă ale populației nemulțumite de situația economică dificilă dar și de abuzurile tot mai evidente ale administrației. În loc să se aplaneze conflictele după intervenția forțelor de ordine acum la începutul lunii februarie 2026, situația este marcată de o instabilitate severă, caracterizată prin proteste interne violente și o escaladare a tensiunilor externe.
Protestele declanșate în Iran pe 28 decembrie 2025 reprezintă o reacție puternică la decenii de represiune, exprimând dorința de schimbare și respect pentru drepturile omului. Răspunsul autorităților a fost unul violent, cu mii de victime, iar accesul la internet a fost restricționat pentru a ascunde abuzurile.
În Republica islamică are loc o represiune dură: Iranul se confruntă cu manifestații de amploare, descrise de liderul suprem, Ayatollahul Khamenei, drept o „adevărată lovitură de stat” orchestrată din exterior. Deși cifrele oficiale nu concordă deloc cu datele independente totuși se estimează un număr ridicat de victime în rândul protestatarilor, activiștii vorbind despre masacre și mii de persoane ucise de forțele de securitate.
Totodată populația se confruntă și cu un blocaj informațional prin faptul că autoritățile continuă să restricționeze sever accesul la internet pentru a împiedica organizarea manifestanților. Nici liniile telefonice obișnuite nu sunt ușor de folosit.
Conform estimărilor Amnesty International, numărul real al persoanelor ucise în cadrul represiunilor ar putea depăși 20.000, în condițiile în care familiile victimelor sunt supuse represaliilor, iar accesul la informații este blocat.
Tocmai pentru că sunt îngrijorați de situația apropiaților și rudelor rămase în țară iranienii din Timișoara au început duminică la ora 16 un protest pașnic de solidarizare cu lupta fraților de acasă sub forma unei adunări publice de protest față de regimul totalitar din Teheran sum sloganul „Solidaritate cu poporul iranian”.
Pe platoul din fața Operei s-au adunat un număr de protestatari atât iranieni stabiliți la noi în oraș cât și susținători timișoreni fluturând steaguri și pancarte. Au fost remarcate și steaguri românești dar și ucrainene în mulțime.
Evident toate steagurile erau din cele de pe timpuri cu vechea stemă a țării evitându-se voit noua stemă islamică. Pe pancarte se puteau citi îndemnuri la solidaritate și de libertate pentru cei asupriți.
Protestatarii au arborat de asemenea imagini cu șahul Mohammad Reza Pahlavi detronat în februarie 1979 precum și cu urmașul acestuia Reza Pahlavi, prințul moștenitor al Iranului (aflat în exil) văzut ca un posibil mediator al situației actuale încordate.
Atmosfera a fost întreținută cu discursuri și slogane în limba farsi, română și engleză. Din timp în timp în piață au răsunat cântece patriotice din cultura iraniană.
Hossein Daraei, unul din organizatorii mitingului de susținere a unui Iran liber a explicat că în Timișoara sunt circa 60 de familii stabile de iranieni dar la acest număr se adaugă și numeroși tineri studenți sosiți la studii. Deși comunitatea este destul de mică vor face tot ce pot pentru a disemina informații despre starea cumplită din țara lor și de a ține legătură cu toți cei ce pot să ajute cu ceva.
„Poporul iranian este pașnic și liber, luptând de ani de zile pentru demnitate împotriva unui regim dictatorial și extremist. Sătui de nesiguranță, cerem comunității internaționale să susțină poporul iranian oprimat și să comemorăm împreună sacrificiile făcute pentru libertate.” a transmis și Maryam Mohammadkhani una din refugiatele aflate în Banat.
