Informațiile de care dispune NATO arată că o intervenție militară a Rusiei în Ucraina este posibilă din punct de vedere tehnic în orice moment, în cazul în care președintele Vladimir Putin ar da un astfel de ordin. Riscul de război convențional în Europa nu poate fi exclus, însă românii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că au garanții de securitate credibile, spune, într-un interviu pentru Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.

Numărul 2 al NATO a fost întrebat despre un articol publicat de revista germană Der Spiegel, care ar fi aflat că Rusia va invada Ucraina miercuri, 16 februarie. De altfel, mai multe publicații occidentale au scris vineri, pe surse, că președintele Joe Biden i-ar fi informat pe aliații cu care a vorbit (inclusiv pe președintele Klaus Iohannis) că SUA consideră că Vladimir Putin a luat decizia de a invada Ucraina. În plus, Der Spiegel scrie că atât serviciile secrete americane, CIA, cât și armata americană au informat în cursul zilei de vineri guvernul american și alte state NATO că, pe baza unor noi informații, există temeri că atacul ar putea avea loc chiar miercurea viitoare.

Întrebat dacă poate să confirme aceste informații, Mircea Geoană a explicat la Digi24: „Nu avem o imagine completă asupra intențiilor reale ale președintelui Putin. Ceea ce putem spune, pe baza informațiilor pe care le primim la nivelul țărilor aliate, este că în clipa de față, mobilizarea, organizarea, logistica și susținerea forțelor rusești din jurul Ucrainei, pe trei laturi ale Ucrainei, ar putea permite, în eventualitatea unui ordin din partea Kremlinului, o intervenție militară în orice moment”.

Oficialul NATO a precizat: „Nu spunem că este ziua X sau Y, au fost speculații cu privire la Jocurile Olimpice de iarnă, noi nu lucrăm cu astfel de repere, lucrăm cu realități de pe teren: în clipa de față, Federația Rusă a mobilizat forțe considerabile, are toate elementele de comandă, control, logistică, susținere, suport, un număr masiv de agenți infiltrați în Ucraina, cu miile, capabili să genereze destabilizare, provocări și chiar încercări de schimbare a regimului politic, deci, astăzi Federația Rusă ar putea să ia o decizie în acest fel”.

Mircea Geoană a subliniat însă în repetate rânduri că Alianța Nord-Atlantică încurajază „din toate puterile” dialogul și speră că actuala criză își va găsi până la urmă o rezolvare pe cale diplomatică. El spune că dacă Moscova și-ar face o analiză lucidă, „la rece”, din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, ar ajunge la concluzia că ar avea de pierdut enorm în cazul unei noi incursiuni militare în Ucraina.

Mircea Geoană: Nu putem exclude riscul de război convențional în Europa. Românii sunt apărați
„Nu anticipăm riscuri la adresa securității noastre, dar nu putem exclude riscul de război convențional în Europa, după atâtea decenii, iar acest lucru creează, evident, preocupări”, recunoaște adjunctul șefului NATO.

El spune că e firesc ca oamenii să se teamă când văd tot felul de imagini și aud tot felul de știri, dar pe de altă parte, trebuie să știe că „există o diferență fundamentală între a fi și a nu fi membru NATO, între a fi în România sau Polonia sau a fi, din păcate pentru Ucraina, în afara Alianței. Există o diferență calitativă cu privire la securitatea pe care NATO o oferă tuturor membrilor săi”, a subliniat Mircea Geoană.

El îi asigură pe români că evenimentul de vineri de la baza Mihail Kogălniceanu, când secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a venit să-i întâmpine, alături de președintele Iohannis, pe primii soldați americani suplimentari trimiși în România, reprezintă o dovadă „concretă, vizibilă” în acest sens și este „un mesaj de descurajare la adresa Federației Ruse”.

În plus, SUA au anunțat încă 3.000 de militari pe care îi va trimite în Polonia. „Deci, pentru români, pentru polonezi, pentru flancul estic, pot să spun extrem de clar că nu sunt motive de preocupare. Apartenența noastră la NATO este cea mai serioasă, adevărată, credibilă garanție de securitate din istoria complicată a națiunii române și din istoria complicată a acestei părți de Europa, care a fost întotdeauna la confluența marilor puteri. Azi se dovedește justețea deciziei noastre din 2004 (când România a aderat la NATO – n.r.), la care am contribuit cu toții, o alegere istorică și pozitivă pentru români”, a punctat Mircea Geoană.

Calculele lui Putin, o enigmă
Adjunctul secretarului general al NATO spune că se pot face multe speculații cu privire la calculul care a condus Federația Rusă la o astfel de mișcare în legătură cu Ucraina, „extrem de provocatoare și extrem de riscantă chiar și pentru ei” din punct de vedere economic, financiar, riscând sancțiuni etc.

„Nu vreau să intru în speculații cu privire la dimensiunea de politică internă din Federația Rusă, care e o dimensiune importantă în orice țară în care opoziția e trimisă la pușcărie sau eliminată. E, poate, și un element de natură strategică, poate e un element legat de prețurile la energie, poate e un element legat de schimbările la conducerea unor țări importante din Europa, sunt multe calcule care pot să fie agregate într-o decizie finală. Eu nu pot să speculez, dar pot să constat efectele destabilizatoare la adresa securității europene” , a spus Mircea Geoană.

Pe de altă parte, el a arătat că unele dintre presupusele calcule ale lui Vladimir Putin au avut exact efect invers. „Mai este ceva care este, într-un fel, ironic, dacă putem vorbi de ironie în momente atât de complicat – tot ce și-a propus Federația Rusă, cel puțin la nivelul regiunii noastre și la nivel european, a avut un rezultat opus: a vrut mai puține trupe NATO pe flancul de est, acum sunt mai multe; o Ucraină care să revină în sfera de influență rusă, azi 65 la sută dintre ucraineni vor în NATO și UE; prezența samavolnică a trupelor ruse în Transnistria, în estul Ucrainei și în Georgia, în țări suverane, a determinat, în fapt, o apropiere a acestor țări de Europa și de Occidentul democratic, liber și mai prosper”, a explicat Mircea Geoană.

„Noi suntem extrem de doritori de dialog, observați cât de reținuți suntem în ceea ce facem, cât de atent este calibrată inclusiv prezența americană sau aliată pe flancul estic, nu este provocatoare, nu venim cu trupe la nivelul celor mobilizate de Federația Rusă. Federația Rusă trebuie să se decidă: vrea să aibă o relație de confruntare cu noi? Credem că e o decizie proastă, dar ne vom pregăti în consecință. Dorește să revină la o relație constructivă cu Occidentul? Suntem dispuși și interesați de o relație predictibilă. Nu trebuie să ne iubim cu Federația Rusă ca să putem să coexistăm într-o manieră predictibilă, respectând reguli și încercând să ne apărăm interesele fiecare dintre noi”, a subliniat nr.2 din NATO.

Un joc tactic
NATO nu poate fi șantajată, consideră Mircea Geoană, dintr-un simplu motiv, spune el: „suntem prea puternici și prea uniți”.

Adjunctul șefului NATO recunoaște că mai sunt și „lucruri care mai scârțâie în paradis” și că mai sunt sunt păreri diferite în NATO și UE, dar susține că astfel de acțiuni, „atât de ostile și anacronice” ca ale Federației Ruse i-au unit pe aliați și au avut, din nou, un efect invers decât cel scontat.

Condițiile pe care le-a ridicat Moscova în negocierile cu SUA și NATO (oprirea extinderii și revenirea la aliniamentul NATO din 1997 în Europa – n.r.) era clar de la bun început că vor fi respinse și de aceea, Mircea Geoană consideră că ele au fost mai degrabă „un joc tactic”.

„Nu cred că cineva de la Kremlin, chiar și în cea mai optimistă variantă, și-ar putea închipui că NATO ar putea renunța la pricipiile care constituie codul nostru genetic și, mai mult decât atât, arhitectura de securitate – la care și Federația Rusă a contribuit – în Europa. Dreptul de a-ți alege în mod suveran alianțele și direcția politicii externe este consfințit în documente europene. Ușile deschise sunt, în esență, corolarul acestui adevăr juridic internațional la care Federația Rusă este parte. Iar când vorbim de indivizibilitatea securității, pe care partea rusă o invocă, este o legitimă preocupare din partea fiecărui stat din Europa, dar acest lucru nu înseamnă să ai mai multă securitate tu pe spatele vecinului tău”, a arătat Mircea Geoană.

„Dacă este șantaj undeva, este la adresa poporului ucrainean, la adresa vecinilor săi. Și nu cred că vor obține cedare din partea acestei națiuni care în 30 de ani de independență și-a clădit o conștiință națională, reziliență, rezistență, adică exact opusul a ceea ce dorea”, a punctat adjunctul șefului NATO.

Cu toate scenariile pe masă
Alianța Nord-Atlantică analizează toate scenariile posibile ale unei eventuale intervenții ruse în Ucraina și face planuri pentru a limita consecințele.

„Avem absolut toate scenariile pe masă, inclusiv scenarii non-militare – destabilizare, atacuri cibernetice masive, atacuri hibride, provocări, o formă de răsturnare a regimului democratic de la Kiev – dar și variante mai masive, care ar antrena refugiați. Lucrăm cu Uniunea Europeană, suntem pregătiți, avem măsuri anticipative luate, prudente, vigilente, și militar, și economic, și social”, dă asigurări adjunctul secretarului general al NATO.

„Dacă Rusia va interveni din nou militar în Ucraina, putem garanta că vor exista sancțiuni extrem de severe – financiare, tehnologice, inclusiv chestiuni legate de diversificarea surselor de alimentare cu gaz”, a arătat Geoană.

El recunoaște că sancțiunile impuse Moscovei se vor repercuta într-o anumită măsură și asupra aliaților, dar spune că aceste consecințe economice nu vor fi profunde.

„Dacă Federația Rusă va lua contramăsuri la sancțiunile pe care suntem obligați să le adoptăm, vor exista și consecințe. Piețele gazului vor deveni probabil mai nervoase, dar nu anticipăm costuri severe, chestiuni structurale de piață, însă trebuie să spunem că vor exista marginal și consecințe, n-avem voie să nu le spunem oamenilor adevărul. Dacă nu am face nimic și ne-am uita fiecare la interesul propriu și nu am înțelege că este un precedent care poate să conducă la alte astfel de acțiuni viitoare înseamnă că intrăm într-o logică în care nu ne mai apărăm propriile interese și propriile valori și până la urmă, economia, societatea, democrația și modul nostru de a trăi într-o țară liberă. Deci, este un moment important”, a conchis Mircea Geoană.

În final, nr. 2 din NATO a reiterat oferta către Moscova de a rezolva problemele prin dialog. „Federația Rusă este un stat important și nu este nevoie să recurgă la astfel de demersuri anacronice, brutale, militariste, ca să-și avanseze interesele în Europa. Suntem dispuși la dialog constructiv, mutual, benefic pentru ambele părți și îi invităm la masa dialogului”, a spus Mircea Geoană în interviul de la Digi24.
Sursa: Digi24