22.2 C
Timișoara
vineri 19 iulie 2024

„Miopie istorică” pe simezele Memorialului Revoluției | FOTO-VIDEO

Ca în fiecare început de vară, în preajma sărbătorii de Rusalii, este de datoria celor ce simt românește să facă un efort și să amintească tinerilor că a existat și o sărbătoare întunecată și anul 1951. Atunci mii de oameni nevinovați din vestul țării au plecat în bejenie tocmai în Bărăgan. Stepa de lângă Dunăre avea să devină Siberia românilor.

Luni, 17 iunie, înaintea marcării Zilei deportaților în Bărăgan, Muzeul Ororilor Comunismului în România, în parteneriat cu Memorialul Revoluției din Timișoara, a organizat vernisajul unei expoziții itinerante „Miopie istorică” îngrijită de Ioana Marinescu.

În deschiderea evenimentului părintele Ionel Popescu de la Mitropolia Banatului a rotit o rugăciune. „Acest eveniment are loc în preziua cinstirii zecilor de mii de deportați în ciulinii Bărăganului în urmă cu 73 de ani”, a amintit sfinția sa.
Gino Rado, președintele Memorialului Revoluției a scos în evidență că nici un moment din cele întâmplate în acel deceniu nu trebuie să fie trecute în umbră: „E o manifestare foarte importantă pentru timișoreni și pentru bănățeni care vorbește despre istoria noastră recentă, despre bănățenii deportați în Bărăgan!”.

Ideea și realizarea expoziției a pornit de la Sever Petrovici-Popescu în colaborare cu Muzeului Ororilor Comunismului în România.
Arheologia memoriei sau cum să reduci miopia istorică? Miopie istorică este o construcție artistică complexă prin care Sever Petrovici-Popescu se folosește de lucrări ca de instrumente vizuale și conceptuale pentru a explora un episod istoric, relativ necunoscut în rândul publicului, dar de interes pentru cercetătorii de istorie: deportările în Câmpia Bărăganului.
Artistul se concentrează pe evenimentele dramatice ale deportărilor, încercând să aducă în prim-plan și să rezolve, folosind instrumentarul artistic, tensiunile create de această pagină neagră din istorie, iar cercetarea lui își găsește rădăcinile în dorința de a înțelege și de a cunoaște, cu scopul de a reduce ceea ce el numește „miopia istorică”.
Prin intermediul artei sale, el încearcă să dea o trăsătură umanizată unei istorii reci și stupide, lipsită de viață.

El a primit sprijin în demersul său din partea domnului Leonard Câmpeanu, președintele filialei București a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), domnului Florin Rădulescu, șef de serviciu la Muzeul Municipal Călărași, domnului Cosmin Budeancă, redactor-șef al revistei Memoria – revista gândirii arestate și de la preotul paroh Marian Mihail, de la Parohia Drajna.

Cu ajutorul acestor surse și prin propriile cercetări, artistul își construiește o perspectivă informată asupra acestui episod istoric.
Pornind de la aceste informații esențiale, artistul se angajează într-un demers perseverent de explorare a unor realități dezolante și dificil de descifrat pentru spectatorul contemporan, într-o abordare simbolică de „arheologie a memoriei”, a explicat Ioana Marinescu – curator.

Până acum expoziția a fost vizitată de peste 2.500 de persoane interesate de o istorie reală fără retușuri ideologice.
Expoziția de poate vizita la Memorialul Revoluției din Timișoara, strada Oituz nr. 2B, până în 31 iulie 2024.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Citește și :