Marinarii de Bega să-și pregătească timonele

323

„Se va relua navigația pe Bega”. De câte ori au auzit cititorii noștri aceste cuvinte optimiste spuse mai cu convingere, mai cu jumătate de gură, de către mai marii noștrii. La fiecare an electoral toții pretendenții la un fotoliu de ales se și visau navigând mai ceva ca Popeye Marinarul pe canalul nostru.

Visele erau îndrăznețe, fiecare candidat, în imaginația sa, înfrunta furtunile și uraganele de pe Bega, se lupta cu rechinii și balenele sau măcar cu câte un cărășel cât degetul. Vajnicii timonieri politici aruncau praf în (pardon, apă chioară) în ochii alegătorilor că se va naviga până la Sânmihai, Otelec sau cei cu imaginația mai bogată se și vedeau la Becicherecul Mare (Zrenjanin).

Cum s-a mai scris aici la noi pe site, optimismul unor dregători a mers atât de departe încât promiteau curse regulate ce vor lega Bega de Dunăre fără să se fi uitat pe hartă și să observe că între aceste două râuri mai există și un al treilea ce nu e pe teritoriul țării noastre.

Acum s-au mai făcut câțiva pași timizi pentru acest vis străvechi. Guvernul a luat măsuri ce vor debloca o posibilă finanțare a deschiderii acestei căi navigabile. Deputatul liberal Marilen Pirtea a lăsat deoparte diferendele ideologice față de stânga de la guvernare și laudă acest pas făcut. Sigur că este foarte bun dar va rămâne de văzut când se va apropia de un „ceva” mai concret. Criticul vehement al PSD-ului apreciază acest pas făcut.

Se concretizează finanțarea europeană a proiectului de dezvoltare pentru infrastructura navigabilă a Canalului Bega

Navigația pe Canalul Bega are o istorie lungă. După deschiderea Oficiului de Navigație din
Timișoara, în 1869 s-au realizat primele curse de pasageri în culoarul navigabil.
După aproape şaizeci de ani de când a fost închisă circulaţia navigabilă pe sectorul românesc al canalului (în 1958), cooperarea regională pentru acest culoar navigabil îşi găseşte o finanţare majoră, atât de necesară realizării proiectului mixt de transport şi turism, cuprinzând navigaţia pe Canalul Bega şi ciclismul turistic pe pista de pe malul acestui canal, pe tronsonul România (Timişoara) – Serbia (Zrenjanin).

vapor bega port

Pentru dezvoltarea infrastructurii necesare navigaţiei pe Canalul Bega se impun mai multe
tipuri de lucrări de modernizare, începând cu cel mai important obiectiv, cel de refacere a
nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român.

Recentul anunţ cu privire la semnarea de către ministrul delegat pentru fonduri europene,
Rovana Plumb, a acordului de finanţare pentru acest proiect, în valoare de 14 milioane de
euro, concretizează într-un orizont clar şi imediat realizarea acestei investiţii majore,
destinate traficului fluvial în Banat. De refacerea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român
depinde navigabilitatea canalului Bega între Timişoara şi Zrenjanin, iar finanţarea lucrărilor
necesare pentru navigabilitatea completă pe Bega va avea un beneficiu major, constând în
completarea ofertei turistice şi comerciale a regiunii noastre cu alternativa transportului
navigabil.

Etapele de licitare şi de realizare a lucrărilor presupun existenţa unui Acord între România şi Serbia, prin care este vizată şi deschiderea punctului de frontieră între cele două ţări vecine, pe Canalul Bega, implicând avizele celor două guverne. Pentru prioritizarea paşilor necesari în realizarea acestui acord devine acum oportună constituirea unei Comisii interministeriale prin care să fie susţinute administrativ etapele ce se vor parcurge în derularea proiectului de intervenţie asupra nodului hidrografic şi de dezvoltare a canalului navigabil.

vapor bega1

Prin semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Consolidarea și reamenajarea
infrastructurii navigabile a Canalului Bega” devine realistă opţiunea transportului navigabil
în Banat, canalul Bega acoperind o arie în care se află o populaţie de aproape jumătate de
milion de cetăţeni şi în care se înregistrează anual câteva sute de mii de turişti, cu
perspective de multiplicare a numărului acestora. Perspectiva anului 2021, când oraşele
înfrăţite Timişoara şi Novi Sad vor fi capitale culturale europene, este cu atât mai bine
consolidată prin alternativa transportului navigabil, iar finanţarea dezvoltării Canalului Bega
este un obiectiv strategic, unul dintre cele mai importante proiecte desfăşurate în ultimii ani de România şi Serbia.

nh-sanmihaiu-roman-medium

LĂSAȚI UN MESAJ